Centru cultural şi de cercetare marină, insulă artificială Marea Neagră* (Arhitext Nr. 3/2013)

           

Staţiunea Mamaia este cea mai populară din România. Aceasta prezintă avantajul că se află între două mari zone naturale de agrement (lacul Siutghiol şi Marea Neagră), fiind plasată în continuarea unui important municipiu al României (Constanţa).

Am analizat staţiunea Mamaia  şi am constatat faptul că predomină funcţiunile de agrement, turistice şi comerciale, cele culturale fiind aproape inexistente. O altă observaţie a fost aceea că, toate aceste programe arhitecturale funcţionează doar în timpul sezonului cald.

În acest proiect am propus realizarea unei insule artificiale, pe care există următoarele funcţiuni principale: centru de cercetare marină cu spaţii de cazare pentru cercetatori, muzeu de paleontologie şi acvariu.

Ideea de la care a pornit proiectul a fost introducerea unui ansamblu de funcţiuni care să trăiască pe toată durata anului şi care împreuna cu constatarea necesitaţii unei funcţiuni culturale, a determinat principalul program al proiectului: centru de cercetare marină. Acesta introduce un obiect de interes pentru o varietate mare de categorii sociale, culturale şi de vârstă. Am propus ca pe insulă să existe un complex cu funcţiuni interconectate, dar independente (din punct de vedere economic) faţă de funcţiunile aflate în staţiune. Pe lângă laboratoare, există un muzeu cu expoziţii de fosile, un acvariu cu peşti specifici Mării Negre şi un parc subacvatic amenajat peisager marin. Acesta este deschis publicului, prin centrul de training pentru scufundări şi sărituri aflat pe insulă.

Volumul ansamblului este fragmentat în trei structuri, legate cu pasarele închise. Circulaţiile exterioare şi accesele sunt rezolvate separat, sistematizate vertical pe categorii, în funcţie de persoanele care le utilizează. Există un traseu cursiv de vizitare a muzeului şi a acvariului. Circulaţia este sistematizată astfel: cea auto şi pietonală a personalului se face la nivelul parterului; publicul are acces pietonal pe rampe la etajului întâi; cercetătorii au acces auto în  parcare şi pietonal pe două rampe (la etajul întâi, doi şi trei).

În concluzie, insula propusă, împreună cu programele arhitecturale aflate pe aceasta, vor funcţiona independent de oraşele învecinate, fiind în stare să se autosusţină financiar, pe toată durata anului.

*Autor: Gal Gabriela, studentă a Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.  Proiect de diplomă notat cu nota 9,40 în anul 2012.