Friday 17 January 2014

Revitalizarea Căii Moşilor – Zona Sfânta Vineri* (Arhitext nr. 6/2013)





Calea Moșilor este una dintre străzile istorice importante ale Bucureștiului. Acesta era un traseu principal care făcea legătura dintre Curtea Domnească și «Târgul Moșilor» până în secolul al XIX-lea. Însă a fost marcat în timp de câteva evenimente sau operații majore.
În urma acestor evenimente, Calea Moșilor a rămas cu o serie de «cicatrici» care nici până azi nu s-au vindecat. Este vorba de parcele rămase libere și de fronturi discontinue.
În aceste împrejurimi s-a născut proiectul de față, care dorește re-activarea zonei, cu o serie de funcțiuni, unele noi iar altele anexe funcțiunilor existente, care necesită îmbunătățiri. Parcela studiată se află la intersecția Căii Moșilor cu Strada Sfânta Vineri, învecinându-se la partea de nord cu Clădirea Anexă a MNAC-ului care se ridică cu un calcan de P+7 peste funcțiunea actuală a zonei: parcare în timpul săptamânii; piață de legume în weekend-uri și, ocazional, spațiu expozițional pentru puținii artiști din zonă care trăiesc în împrejurimile MNAC-ului.
Proiectul dorește amplasarea de ateliere pentru artiști și locuințe minimale pentru aceștia, care să fie în relație cu galeriile MNAC-ului, spații multifuncționale și de expoziții, spații pentru proiecții, toate în legatură cu arta, cu artiști și cu lumea artistică.














În partea de sud a amplasamentului este propusă o clădire semnal care să atragă atenția trecătorilor și turiștilor, întrucât clădirea se poate vedea ușor dinspre Strada Lipscani. Această clădire adăpostește funcțiunea de incubator de afaceri, business-uri creative care sunt în legatură directă cu artiștii plastici, aceștia fiind «agățați» pe calcanul de vis-à-vis. Cele două parți au un limbaj comun, dar o abordare diferită: în timp ce structura atelierelor artiștilor amintește mai degrabă de o schelă, care dorește nu acoperirea calcanului, ci folosirea acestuia (creând un exemplu pentru cazurile similare din zonă), turnul din partea opusă are un limbaj asemănător, dar toată structura este închisă într-o coajă de sticlă care îi asigură o imagine mai «conservatoare», amintind de caracterul funcțiunii pe care o adăpostește.
În zona de mijloc se afla un food-core care se dorește a fi un loc atât pentru cumpărături cât și pentru socializare, aici aflându-se atât cafenele, o cofetărie, cât și piața de legume (zona se dorește a fi un cadru unde interacționează cele două «lumi»). La subsol se află parcarea subterană, spații de depozitare și spații pentru alimentare cu produse.

*Autor: Lakatos Edmond, student al Universității de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» București. Proiect notat cu nota 9,33 în anul 2013.

No comments:

Post a Comment