Wednesday 11 December 2013

Centru de Arhitectură, Cluj-Napoca*





Situat în centrul istoric al oraşului Cluj-Napoca, Centrul de Arhitectură îşi propune să dezvăluie publicului o atmosferă contrastantă cu cea a contextului existent, prin tratarea vegetală a curţii şi delimitarea vagă dintre exterior şi interior.
Se adresează tuturor categoriilor de vârstă, concentrându-se pe educarea publicului tânăr, pentru a-i oferi o nouă viziune asupra arhitecturii. Conceptul proiectului a pornit de la observaţiile de pe sit, unde copiii îşi intrebau mereu părinţii sau bunicii «Ce se întâmplă in spatele zidului?» (referindu-se la zidul existent, Zidul Cetăţii).
Zidul «faţadă» propus ca închidere înspre stradă stârneşte curiozitatea, invită în curte, dar în acelaşi timp el stă mărturie a faptului că oamenii percep arhitectura doar ca o înşiruire de faţade. El delimitează zona tratată mineral (închisă de fronturi) de enclava de vegetaţie din curte (spaţiu deschis). Legătura exterior – interior este subliniată atât prin modul de tratare a faţadei, cât şi prin faptul că unele funcţiuni de la parter pot fi extinse în curte.
















Prezenţa pasarelelor deasupra curţii permite explorarea spaţiului exterior şi de la un alt nivel, nu doar cel al parterului, iar alături, curtea de lumină conferă o notă dinamică ansamblului.

*Autori: Mladin Carmen, Mladin Ioana, studente ale Facultăţii de Arhitectură şi Urbansism, Cluj-Napoca. Proiect notat cu nota 8 în anul 2012.



Traseu cultural-turistic de punere în valoare a patrimoniului industrial, Reşiţa



Amplasamentul aleas este Reşiţa, ca reprezentantă a dramei fostelor oraşe industriale, care astăzi caută o nouă latură a identităţii lor, dincolo de industria grea şi cererea aflată într-o cădere vertiginoasă... Vom miza pe transformare prin regăsire, propunând multiple centre mici şi medii, de-a lungul căilor ferate uzinale, regenerarea culturală şi comunitară oferind mai multe şanse mai multor indivizi, decât dacă s-ar propune un implant major şi punctual.
Premisele proiectului sunt date de propunerea unei arhitecturi generate de şi pentru fluxuri de oameni şi activităţi, care să se caracterizeze prin flexibilitate, diversitate, creativitate, sustenabilitate, economie de resurse şi dinamism. Vom insista pe insuflarea de viaţă locului.
Elementele traseului sunt date de Gara de Sud (monument încadrat în clasa A), care este propusă a colabora cu Muzeul de Locomotive în Aer Liber, creându-se astfel un dialog între două funcţiuni cultural-industriale dedicate transportului. Apoi, funicularul, simbol industrial ce defineşte spaţiul aerian reşiţean şi care, profitând de energia centrului Doman şi de capetele ancorate în două dealuri, poate deveni o pasarelă pietonală, sau un atractor de mici funcţiuni de loisir. Staţiile trenului urban ce leagă toate punctele vor fi centre mici cu activităţi diverse.













Zona Furnalului-Monument (monument încadrat în clasa A), în prezent, puţin folosită de ultime activităţi industriale, are potenţial de centru cultural, comunitar, industrial-turistic, beneficiind de viaţa Rândurilor şi de panorama oraşului.
Abordarea optimă este o etapizare a intervenţiei. Întâi, se vor face demolări ale fondului construit nevalorificabil, apoi o ecologizare a fostei zone industriale. Datorită relaţiei strânse cu Furnalul-Monument, se propune reabilitarea halei existente prin susţinerea financiară a Programului Operaţional Regional de reabilitare a siturilor industriale poluate. Apoi, luarea în posesie a locului se propune a se face într-un mod rapid, flexibil, economic, creativ, ce generează arhitectură pe bază de fluxuri, creşteri sau descreşteri de interes: compoziţii utilizând containere. Se propun ateliere de restaurare de elemente industriale şi locomotive cu abur, dar şi diverse pavilioane tematice. Dacă ele trăiesc, se vor adăuga containere, diversificându-se activităţile educative, şi creând astfel o arhitectură mobilă dedicată şi generată în întregime de activităţile umane. În final, dacă locul va prinde viaţă şi un avânt economic, atelierul de restaurare de locomotive va putea fi de sine stătător în interiorul halei, iar un muzeu al industriei reşiţene s-ar putea naşte din continuarea compoziţiei Furnalului-Monument.

*Autor:Preda Alma-Dia, studentă a Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnică, Timişoara. Proiect de diplomă notat cu nota 9,30 în anul 2013.














Locuinţă izolată, cartierul Şchei, Braşov*





Proiectul propus este o locuinţă izolată situată în zona Şchei a Oraşului Braşov, zonă încărcată de istorie, care se numără printre primele aşezări atestate şi care păstrează încă parte din tiparul tradiţional al constucţiilor de aici. 
Volumul propus urmăreşte să medieze intersecţia între tipologiile ţesutului local tradiţional, cladirile contemporane, dar şi să facă apel la simboluri caracteristice(tipologia turnului, comunicarea cu natura, deschiderea către împrejurimi).





Prin poziţionarea pe un teren înclinat volumul capătă o altfel de importanţă, devenind un element vizibil şi un punct de reper pentru deschiderea larga pe care o are în faţă.
Preluând linii dominante ale faţadelor sau aşezării în plan de la casele învecinate, volumul face apel la tipologia locuinţei turn, printr-un limbaj contemporan, fiind o inserţie discretă şi conformă construcţiilor vecine. Asemănător turnului tradiţional, am urmărit segregarea zonelor de locuire pe niveluri diferite de intimitate. Astfel, parterul îngropat este zonă publică (care se extinde pană la limita frontală a proprietăţii, în continuarea cornişei alăturate), urmat de parter cu bucătarie şi loc de luat masa cu terasă (continuată de acoperişul verde de deasupra living-ului)
Dar, prin poziţionarea semiîngropată şi / sau retrasă faţă de stradă toate zonele casei sunt protejate faţă de zona publică, beneficiind în acelaş timp de privelişte şi de iluminare naturală.

* Autor: Jarcă Alexandra, studentă a Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu», Bucureşti. Proiect notat cu nota 9,33 în anul 2012.


Clădire de birouri, Pasajul Basarab*





Consultând planurile istorice ale Bucureştiului şi având ca reper elementul major de compoziţie reprezentat de axa Dâmboviţei am identificat  schimbările care au intervenit în raportul dintre situl studiat şi râu. Cursul odată sinuos al Dâmboviţei printre vechile grădini ale Bucureştiului  iriga şi situl pe care, mai apoi, s-a constuit complexul industrial Spicul şi care face obiectul acestui studiu. Odată cu operaţiunile de asanare şi regularizare, Dâmboviţa a devenit o limită riguros trasată pentru insula studiată. 





Proiectul încearcă să regasească acest parcurs sinuos ce domina odată imaginea urbană, identificînd şi recuperând legăturile pietonale sau spaţiile de promenadă de-a lungul cursului de apă. Odată cu construirea pasajului Basarab, prin puternicul element orizontal reprezentat de pod, au fost anulate, la nivelul percepţiei, puţinele dominante de înălţime existente iar nevoia  unui element  reper care să identifice şi să polarizeze a devenit tot mai acută. Prin poziţionare, obiectul de arhitectură trebuia să facă trecerea între funcţiunea de locuire existentă, un posibil spaţiu verde intern, accentul căutat şi noua infrastuctură realizată. Dată fiind inserţia obiectului în vecinătatea imediată a complexelor studenţeşti, acesta acumulează şi o serie de dotări menite să întărească funcţional zona.

*Autor: Abălaru Oana Anca, studentă a Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu», Bucureşti. Proiect notat cu nota 9,16 în anul 2013.

Monday 21 October 2013

Gală premiere Îndrăzneşte! 2013




 Aflaţi la cea de-a IV-a ediţie a concursului de proiecte studenţeşti Îndrăzneşte!, vineri, 18 octombrie am anunţat câştigătorii în cadrul Galei de premiere care a avut loc la Palatul Ştirbei, calea Victoriei nr. 107.
Evenimentul a făcut parte din Trienala de Arhitectură East Centric organizat de Fundaţia arhitext design.
Tot vineri a avut loc şi vernisajul Expoziţiei câştigătorilor Îndrazneşte! ale cărei panouri au putut fi duse acasă la sfărşitul serii de către câştigători.


Aşadar pentru cei care nu au fost la Gala de premiere, anunţăm că anul acesta am avut 6 câştigători:



Cristea Laura &  Popescu Cristina – Locuire colectivă în Bucureşti
Joldeş Mihai Madalin & Luca Fabian – Grădiniţă
Cheregi Smaranda Mădălina – PASAJ CULTURAL LA ORADEA – TEATRU EXPERIMENTAL
Preda Alma-DiaTraseu cultural-turistic de punere în valoare a patrimoniului industrial, Reşiţa
Adam Andreea Elena  & Mariea Ioana Valentina – LOCUIREA ÎNTRE PUBLIC ŞI PRIVAT
Nagy Levente  Teatru Experimental




Premiile au fost oferite de Arhitext (publicaţii ale Fundaţiei Arhitext design) şi Nemetschek România (Licenţe educaţionale Nemetscheck Allplan)




 

Thursday 29 August 2013

Locuinţe colective, Cluj-Napoca* (Arhitext nr. 4/2013)





Zona studiată, cu caracter pericentral, este în continuă dezvoltare având un potenţial imens de exploatare şi multe repere sensibile de interes arhitectural. O imagine tipică observată în proximitatea sitului a fost nivelul de socializare de la accesul în locuinţe, fie ele colective sau individuale. Deşi o imagine cu tentă rurală, aceste spaţii erau pline de viaţă şi îmbogăţeau viaţa socială din zonă. Astfel am încercat să transpunem aceste spaţii în proiect, la mai multe scări: scara întregului ansamblu, scara curţii interioare semipublice şi la scara fiecărui apartament.






La scara ansamblului, spaţiul tipic se găseşte în partea sudică unde am realizat o trecere fluidă pe sub blocul construit, reprezentând un acces către o piaţa publică şi către un spaţiu expoziţional, acesta fiind un circuit închis, dezvoltat pe două rampe unite ce leagă vizual spaţiul public din piaţa, de spaţiul semiprivat din curte, păstrând în felul acesta unitatea curţii interioare. La scara curţii interioare, nivelul semiprivat al ansamblului, ideea este transpusă în direcţionarea acceselor către spaţiul central, cu funcţiuni şi utilizări multiple. La nivelul locuinţelor, fiecare tip de apartament este tratat diferit, respectând caracterul fiecărui tip si ideea generală. Astfel la apartamentele pentru infranomazi, spaţiul de locuit este minimal, dar absolut suficient pentru această categorie de locatari; ei beneficiază de spaţii comune mai generoase, prezente în coridorul de acces unde studenţii socializează, spaţiu accentuat de balcoane şi de zonele comune (bucătărie, loc de luat masa, terase). Apartamentele pentru nomazi virtuali erau organizate pe două nivele având implementat spaţiul tipic de socializare la intrarea în apartament prin acel «pridvor» care ţinea de proprietatea fiecărui locatar; al doilea spaţiu de socializare pentru acest tip fiind celălalt «acces», terasa comună pentru două apartamente identice. Pentru hipernomazi, sunt propuse două penthouse-uri, iar dat fiind caracterul efemer al locuirii, şi mediul de socializare de care sunt caracterizaţi, spaţiul tipic este chiar spaţiul locuit, extins pe terasa înierbată între ele.
Abordarea organică a ansamblului a fost dată de caracterul unitar al sitului, care dicta cumva această formă unitară. Deşi masivitatea ansamblului era un lucru de ferit în această situaţie, am reuşit să integrăm obiectul prin spargerea frontului şi fluidizarea formei.
*Autori: Santa Călin, Stoian Răzvan, studenţi ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Univerităţii Tehnice, Cluj-Napoca. Proiectul a fost notat cu nota 8 în anul 2011.

Pasaj cultural la Oradea – teatru experimental* (Arhitext nr. 4/2013)





Pasajul cultural propus pentru centrul istoric al oraşului Oradea este un ansamblu complex, o îmbinare a mai multor funcţiuni publice, având însă ca element ordonator şi coordonator funcţiunea de teatru experimental, un nou punct focal în centrul oraşului.
Fiind nucleul funcţional al pasajului cultural propus, elementul polarizator şi determinant al activităţilor generale desfăşurate în acest complex, sala de spectacole apare vizitatorului suspendată deasupra unui larg spaţiu expoziţional, marcându-şi astfel foarte clar prezenţa în interiorul pasajului ca un volum distinct, mai important decât celelalte, subliniindu-se intenţia marcării teatrului ca funcţiunea principală a ansamblului propus. La nivel compoziţional, predominanţa acestui corp este vizibilă şi de la exterior, acesta fiind cel mai înalt element al intervenţiei de faţă, «plutind» între celelalte volume, ieşind deasupra planşeului de sticlă ce acoperă spaţiul pasajului.




























Arhitectura trebuie să se adapteze unei epoci a vitezei, unde omul modern nu are timp de pierdut. Se introduce în conceperea teatrelor un nou factor: durata de exploatare şi timpul de utilizare a spaţiului de spectacol. Această «a patra dimensiune» se suprapune peste conceptul formal, tehnologic şi economic, complementând decizia arhitecturală cu necesitatea evitării «timpilor morţi». Se prefigurează astfel nevoia pentru diferite variante de exploatare a spaţiului teatral (stabilă sau permanentă, temporară, ocazională, convenţională şi neconvenţională, formală şi informală). Concomitent, se propun in continuarea programului teatral o serie de funcţiuni adiacente, proiectul venind ca o reinterpretare a motivului pasajului comercial Vulturul Negru (aflat în imediata vecinătate), gândit ca un spaţiu de trecere între 2 străzi, ca un parcurs ce oferă de-a lungul său diferite atracţii culturale şi de loisir: librării, centru de conferinţe, spaţiu pentru muzică live, buticuri şi magazine de lux, cafenele, terase exterioare, restaurant, curţi interioare acoperite sau nu, spaţii pentru reprezentaţii neconvenţionale, pentru proiecţii în aer liber, galerie de artă şi diverse spaţii expoziţionale. Se creează astfel posibilităţi diferite de utilizare a spaţiilor vara şi iarna, ziua şi noaptea, atât de pasionaţii de teatru cât şi de simplii trecători, de artişti şi de publicul larg deopotrivă.
* Autor: Cheregi Smaranda Mădălina, studentă a Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Univerităţii Tehnice, Cluj-Napoca. Proiect de diplomă notat cu nota 8,95 în anul 2012.