Restaurant între lacuri (Arhitext nr 5-2011)**

Tánczos Katalin*

Amplasamentul proiectului se află pe marginea de est a oraşului Cluj Napoca între două lacuri artificiale. Acest teritoriu are potenţialul de a deveni un spaţiu verde de agrement frecventat nu numai de către locuitorii zonei dar ar putea să funcţioneze şi la nivel de oraş fiind situat pe lângă o arteră importantă care leagă centrul oraşului cu acest cartier. Însă pentru moment zona este parazitată de clădirile de margine de oraş: centrul comercial Iulius Mall recent construit, nişte case particulare şi clădiri de birouri care încet sufocă această zonă. Aşadar pe acest sit în primul rând se simte nevoia de o amenajare armonioasă a mediului natural şi cel construit, iar în al doilea rând este nevoie de o clădire care ar putea asigura funcţiunile necesare într-o asemenea situaţie de parc verde lângă lacuri: loc de închiriat bărci, biciclete, patine (în cazul sezonului de iarnă când se îngheaţă lacurile), un restaurant etc. Din această dualitate produsă de caracterul amplasamentului s-a născut conceptul proiectului: de a proiecta o clădire care în acelaşi timp este însăşi o amenajare de mediu natural care leagă cele două lacuri artificiale dar poate să adăpostească funcţiunile de mai sus. Din aceste motive s-a născut o sculptură din beton armat care nu mai are caracterul de clădire ci este mai degrabă o piesă de land-art în care unele zone sunt delimitate pentru funcţiuni concrete iar întreaga sculptură se integrează în peisajul natural prin liniile de desen ale zidurilor de sprijin din beton care alcătuiesc clădirea. Aceste ziduri delimitează un sistem de spaţii care constituie de fapt amenajarea spaţiului verde însuşi, în care limitele între spaţiu interior, exterior şi elementele naturale de apă şi vegetaţie, se contopesc şi se împletesc. 

Legătura de pietoni şi de bărci necesară între cele două lacuri este realizată cu ajutorul unui canal de apă care este ţesut printre zidurile de beton ale clădiri. Această rezolvare a fost aleasă din cauza caracteristicilor tehnice ale amplasamentului (capacitatea portantă a solului şi prezenţa apei freatice) face ca funcţiunile să fie amplasate pe sol cu capacitate portantă mai bună, mai departe de malul lacurilor, fapt care motivează nevoia canalului pentru accesul de bărci la lacuri.

*student an V, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Tehnică din oraşul Cluj Napoca

** proiect notat cu 10 în 2011

Locuinţe colective în Cluj (Arhitext nr. 5-2011)**

Antal  Zoltán, Lázár Csaba*

Amplasamentul se situează în zona peri-centrală a oraşului Cluj, pe malul Someşului, o zonă mixtă, cu regim de construire închis, adiacentă principalei artere de trafic – strada Traian - o zonă care este în prezent subdezvoltată, dar poate fi restructurată şi densificată.

Conceptul proiectului nostru a pornit, în primul rând, de la ideea de a crea o legătură între două spaţii publice – Strada Traian şi viitoarea promenadă amenajată pe malul Someşului – printr-o pietonală semi-publică, cu caracter comercial. O următoare idee a apărut în urma analizei sensibile, pe baza căreia am observat o zonă restrânsă de vegetaţie de conifere, şi am propus o extindere a acesteia până la Someş.

În urma acestor determinante, incluzånd şi regulamentul PUG-ului – urbanism închis – am obţinut trei zone majore, pentru trei tipuri de clădiri diferite : una cu orientare N-S, care închide lotul spre Strada Traian, cu înălţimea cornişei respectând regulamentul PUG (18 m), cu apartamente dublu orientate E-V; a doua, cu orientare E-V, adiacentă pietonalei propuse, cu locuinţe înşiruite, cu accese spre N şi camere de locuit spre S , şi ultima, un mod de locuire neconvenţional, care are la bază idei utopice folosite de avangardiştii anilor ’60, combinate cu o gândire ecologică, situată în zona extinderii vegetaţiei de conifere, şi anume containere reciclabile ( o soluţie bună din punct de vedere ecologic, economic şi al flexibilităţii – care erau printre obiectivele proiectului ) , pe un schelet metalic, ce servesc drept camere pentru studenţi, acestea dispunând de un loc de socializare, şi anume o cursivă şicanată. Întreaga structură este îmbrăcată în verdeaţă, oferind senzaţia unei păduri,cu lumină filtrată, toate containerele fiind inălţate de la nivelul solului cu 4m, lăsând liber parterul, făcându-l să fie un loc ideal pentru activităţi studenţeşăti (activităţi sportive, proiectări video, expoziţii, loc de meditaţie, cultivarea legumelor proprii necesare etc.).

Astfel, am obţinut un complex de locuinţe cu caracter ambiguu, pietonala având şi un rol de separare a diverselor tipuri de locuire : convenţională, pentru familişti şi experimentală pentru studenţi.

             În a doua fază a proiectului, pentru demostrarea flexibilităţii, din 6 containere, care erau iniţial camere pentru studenţi individuale, am făcut o locuinţă pentru o familie, pentru a imagina o ipostază in care locuirea experimentală în containere ar putea fi incercată şi  de familişti.

*studenţi an 4, Facultatea de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism « Ion Mincu »

** proiect  notat cu 9 în anul de studiu 2010 - 2011

Bibliotecă şi muzeu media în vecinătatea Gării Filaret (Arhitext nr 5-2011)**

Berdan Alexandra- Ioana, Oancea Maria-Daria*

Urmărind  intenţia de restructurare a zonei din vecinătatea Gării Filaret proiectul creează un nou pol urban periferic, ca instrument al decongestionării centrului. La scară teritorială, propunerea constă în realizarea unui parcurs pietonal, ce are ca punct iniţial o nouă piaţă urbană, spre care se va deschide fosta clădire a gării, unde propunem realizarea unei săli pentru audiţii şi reuniuni. Acestă reconversie funcţională e vizibilă şi la nivel urban. Funcţiunea sa de punct de distribuţie în teritoriu este reinterpretată  la scara cartierului, căpătând un caracter pietonal.

Pentru a detalia acest demers urban am ales ca punct focal piaţa din vecinătatea gării, pe care am studiat-o ca spaţiu de permeabilitate bidirectional. În sens longitudinal, piaţa îşi asumă rolul de element de dispersie în teritoriu. Pe direcţie transversală, ea se deschide către Parcul Carol şi realizează trecerea către un spaţiu destinat workshopurilor şi atelierelor de comunicaţie vizuală ce urmează să se desfăşoare în curtea actualei tipografii. Se crează astfel o serie de spaţii publice interconectate cu valenţe diferite.

Dacă situl reprezintă un punct important al conexiunii fizice, societatea contemporană se află într-un moment al tranziţiei către conectivitatea digitală. Funcţiunile alese sunt corelate cu reinterpretarea actuală a noţiunii de infrastructură. Am ales deci universul media, ca punct de legatură între spaţiul fizic şi cel virtual, fiind reprezentat printr-un muzeu şi o bibliotecă media. Muzeul va găzdui arta digitală, instalaţii media, performance sau screening-uri. Urmărind vitalitatea spaţiului public, spaţii comerciale, baruri sau puncte individuale de expunere sunt amplasate la nivelul parterului.

Un alt element important al sitului consta în alăturarea dintre construcţii industriale cu o pronunţata dezvoltare orizontală şi ţesutul rezidenţial alveolar. Volumetria muzeului le reinterpretează, dezvoltând simultan ideea de ritm si cea de orizontalitate. Pe de altă parte, biblioteca constituie un element de prestanţă ce susţine compoziţia urbană. Nodul central împarte funcţional biblioteca: înspre sud este amplasată, la fiecare nivel, partea de depozitate a cărţilor şi suporturilor media, iar înspre piaţa sunt orientate spaţiile 'publice' de studiu, accesul fiind liber la raft. Acestea sunt definite printr-o succesiune de platforme care recrează la altă scară, ritmul volumelor muzeului.  Spectacolul spaţial susţine imaginea spaţiului public.

*studente an III, Facultatea de Arhitectur` [i Urbanism Universitatea Tehnic`  Cluj Napoca,

** proiect de diplom` notat cu 9 \n 2011

MEDIA CENTER - BATISTEI 22-24 (Arhitext nr 5/2011)**

CONSTANTINESCU  ADINA-ADELINA*

La o analiză atentă a ţesutului urban se observă o polarizare a funcţiunilor culturale în zona centrală, punctată de o serie de teatre, muzee, piaţete şi alte spaţii culturale. Centrul istoric devine un imens lounge urban, un spaţiu de loisir, de promenada, amintind de zumzetul ce se desfăşura în trecut pe renumita Strada Lipscani.

Se poate contura chiar un traseu cultural, începând de la Piaţa Universităţii, Teatrul Naţional, Grădina Icoanei, Strada Pictor Arthur Verona - Street Delivery, Piaţa Revoluţiei, Calea Victoriei şi Centrul Istoric.

În acest context urban, terenul liber aflat la intersecţia dintre Strada Batiştei şi Strada Jean Louis Calderon devine un punct de inflexiune în acest parcurs cultural şi este un amplasament perfect pentru un Media Center care sa îmbine cultura, arta, inovaţia, tehnologiă, comunicarea şi loisirul. Terenul are o suprafaţă de 900mp şi cuprinde două clădiri vechi, cu o arhitectură a anilor 1800. Intervenţia se doreşte a fi neutră, încercând îmbinarea dintre nou şi vechi, clădirea nouă, devenind practic un ecran contemporan pe care se proiectează memoria trecutului. Se propune o clădire 2S+P+6E.

Din punct de vedere al tratamentului de faţadă, s-a pornit de la ideea de comunicare scrisă, aceasta fiind un element esenţial în evoluţia civilizaţiei, şi se propune crearea unui limbaj secret, al unui cod, folosind un sistem de panouri pentru faţadă. Pentru a duce şi mai departe conceptul de media building şi a pune accent pe tehnologie şi inovaţie, aceste panouri ce alcatuiesc limbajul de faţadă sunt panouri solare, pentru a contribui la eficientizarea clădirii.

În ceea ce priveşte scenografia interioară, se extrapolează ideea de raumplan prin care  spaţiile să comunice vizual între ele, astfel încât, funcţiunile sunt dispuse în două aripi, iar între ele se găseşte un atrium cu un sistem de pasarele ce fac legătura între spaţii. La parter se aflăo galerie expoziţională şi zona de lobby, la etajul 1 se va dispune un caffe-bar cu o terasă peste casa veche şi o zonă de lounge, etajul 2 cuprinde zona de internet-media, la etajul 3 este o sală multifuncţională şi o sală de proiecţii video, etajul 4 cuprinde săli de conferinţe şi discuţii, etajul 5 cuprinde biblioteca, iar la etajul 6 se găsesc săli pentru ateliere şi workshopuri.

*studentă absolventă, Facultatea de Arhitectură, Universitatea Spiru Haret

** proiect de diploma notat cu 8.89 în 2011