În realizarea
acestui proiect am plecat de la analiza Căii Moşilor Vechi în cazul căreia
consider că principala problemă este una de natură socială. Ne aflăm practic
într-o zonă centrală cu potenţial enorm, mult subapreciată şi subdezvoltată,
din cauza modului în care este locuită. Consider că proiectul, prin funcţiunea
aleasă, trebuie să rezolve în primul rând o restructurare a zonei la nivel
urban, asigurând o bună utilizare a acesteia atât pe termen scurt, cât şi pe
termen lung, odată cu încheierea procesului de restructurare urbană de la
nivelul întregii zone.
În opinia
mea, acest lucru nu se poate îndeplini decât prin introducerea unei funcţiuni
care să permită o «populare» permanentă a zonei cu indivizi suficient de
nonconformişti incât să o locuiască în starea actuală. Astfel, am optat
pentru realizarea unor ateliere-locuinţe pentru artişti. Aceştia vor putea să
îşi câştige existenţa prin folosirea ca spaţiu de expunere şi comercial a
parterului public şi, în acelaşi timp, vor locui şi lucra la etaj.
Distribuţia funcţională este foarte simplă: zona publică
este la parter şi în zona turnului la primul etaj, existând posibilitatea de
extindere pe terasa de la primul nivel, unde se pot realiza diferite proiecţii.
Atelierele-locuinţe sunt duplexuri, accesul în acestea realizându-se la nivelul
etajului 2, separând astfel între ele zonele de noapte, de zi şi atelierul.
Accesul în garaj se face de pe strada secundară,
Parintele Stăniloaie, prin intermediul unui lift. Adâncimea garajului este
coborată cu 2m, întrucât am dorit să pot planta curtea interioară care să
devină un spaţiu introvertit, complet diferit de realitatea străzii, un fel de hortus
conclusus.
La nivel
volumetric, am încercat să păstrez tipologia imaginii Căii Moşilor. Ca atare,
în scopul realizării unei continuităţi vizuale cu clădirea monument din
imediata vecinatate, am optat pentru realizarea unei acoperiri cu şarpantă în
două ape. La nivelul turnului am folosit acelaşi limbaj, atât din motivul
menţionat mai sus, cât şi din dorinţa de a-l aduce la o scară mai apropiată de
cea a străzii.
*Autor:
Voinea Claudia, studentă la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «Ion
Mincu» din Bucureşti. Proiect notat cu nota 8,50 în anul 2013.
No comments:
Post a Comment