Centru de asistenţă socială*(Arhitext Nr. 6/2013)

Clădirile de pe strada Cezar Bolliac din București au majoritatea o vechime mai mare de 80 ani; există însă și construcții mai noi, care se detașează vizibil de celelalte, întrucât sunt construite fără a mai ține cont de vecinătăți.  Având la dispoziție un sit așezat într-o zonă cu caracter neomogen, dar încărcată de istorie, ne propunem să realizăm un volum care să găzduiască un Centru de asistență socială, funcțiune care va revigora și va ajuta la o mai bună funcționare a cartierului și va oferi un loc de petrecere a timpului liber constructiv pentru copii și bătrâni deopotrivă.

Pornind de la o viziune de ansamblu și de la o cercetare mai îndelungată a terenului ales, am observat diverse caracteristici care au conturat soluția propusă: Poziționarea terenului față de punctele cardinale îndeamnă, ca și în cazul celorlalte parcele, la așezarea casei preponderent pe latura nordică a acestuia, pentru a permite luminii să pătrundă atât în clădire, cât și în curțile adiacente. Vegetația existentă (arbori cu o vârstă considerabilă) formează un cadru ce poate fi exploatat și valorificat. Având în vedere destinația construcției, vegetația poate ajuta la crearea unei atmosfere familiale, primitoare și naturale, într-un oraș atât de agresiv și poluat. Relația terenului cu împrejurimile este una favorabilă funcțiunii alese. 

Neregularitatea volumului în cazul primului nivel se datorează intenției de a ocoli copacii existenți, rezultând astfel 4 curți interioare, diferite ca dimensiune și înălțime, care primesc lumina filtrată de coroanele arborilor.

Deasupra primului nivel sunt așezate alte 3 structuri cu o volumetrie și funcțiune deosebite, inspirate din silueta caselor din împrejurimi, pentru a da un aspect domestic, primitor, determinând o încadrare potrivită în contextul de față.

La prima vedere, fațada construcției este dominată de plin, cu excepția zonei de intrare, care este tratată ca o cavitate și bordată cu sticlă, invitând vizitatorii să intre. Laturile care delimitează curțile interioare sunt însă vitrate și permit o comunicare ușoară cu exteriorul, unde conturul organic al copacilor se profilează pe calcanul vecin ca pe un ecran.

*Autori: Jarcă Alexandra și Iancu Mădălina, studente ale Facultății de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» din București. Proiect notat cu nota 8,90 în anul 2012.