Noul Allplan 2013 şi platforma Allplan Exchange salvează până la 20 de ore din rutina unei luni de proiectare

Germania/Munchen, 16 Octombrie 2012 – Conform unui studiu realizat de compania ArchVision, proiectanţii petrec în medie 5,7 ore săptămânal cu crearea, transmiterea şi arhivarea planurilor către un număr mediu de 10 participanţi la proiect (proiectanţi din alte specialităţi, manageri de proiect, constructor etc.). Allplan Exchange − o combinaţie între Allplan CAD şi un serviciu bazat pe web – este aplicaţia creata special să preia toate aceste sarcini într-un singur pas. Ca rezultat direct, arhitecţii şi inginerii au la dispoziţie mai mult timp pentru proiectarea efectivă. Noua versiune a programului CAD Allplan 2013 oferă de asemenea numeroase funcţii noi printre care cele legate de prezentări fotorealiste şi detalierea intuitivă a planurilor de armare.

 

„Cu noua versiune, şi în particular cu Allplan Exchange, Allplan se apropie cu încă un pas de modul de lucru prin Internet. Allplan 2013 este adaptat cerinţelor proiectării de arhitectură, de acum şi din viitor. De-a lungul întregului proces de proiectare noi creăm funcţiuni din ce în ce mai productive pentru utilizatorii noştri, funcţii inovative ce au ca scop preluarea sarcinilor de rutină pentru a lăsa un timp mai mare pentru acţiunile  esenţiale, pentru creaţie.” A spus Sven Larsen, CEO Nemetschek Allplan Systems GmbH.

Mai mult de două treimi dintre utilizatori lucrează fără un plan de management digital

Arhitecţii petrec mai mult de 11% din timpul lor de lucru exportând, transmiţând şi arhivând planuri şi doar 29% profita de avantajele oferite de o platformă digitală eficientă, online, destinată acestui scop. Aceste date au fost sintetizate de compania ArchVision intr-un studiu realizat în trimestrul trei 2012 pe un număr de 1200 de arhitecţi din şase ţări europene (Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania şi Olanda).

86% dintre cei chestionaţi au răspuns că îşi trimit planurile către colaboratori prin e-mail, în timp ce 29% utilizează metoda tradiţională de transmitere a planurilor, pe hârtie. O altă parte de 26% schimba între ei planuri prin intermediul serviciului de FTP (în diferitele modalităţi posibile). Aceste proceduri complicate costa utilizatorii un timp preţios, fiind de asemenea expuse erorilor.

Soluţia: Schimbul de planuri cu Allplan Exchange

Un sistem de gestionare digitală a planurilor precum Allplan Exchange în Allplan 2013 vă poate ajuta. Cu Allplan, atributele planurilor, cum ar fi de exemplu indexul planului, pot fi editate cu uşurinţă. Planurile generate în sisteme CAD pot fi uşor exportate şi transmise prin intermediul platformelor bazate pe servicii web ce gestionează programele. Rezultatul este că toţi cei implicaţi în proiect au acces permanent la cele mai recente versiuni ale planurilor.

Pe scurt despre cele mai importante noutăţi din Allplan 2013

Pentru arhitecţi: vizualizare cu un grad ridicat de realism

Vizualizările fotorealiste create pentru prezentările profesionale reprezintă un alt avantaj decisiv al noii versiuni Allplan. Metoda de randare „Iluminare globala” pentru interpretarea fotorealista a condiţiilor de iluminare şi reflexie şi modul de prezentare cu linii ascunse şi umbre util pentru o mai bună interpretare a volumelor 3D din vederi cresc semnificativ calitatea şi claritatea planşelor. Cu Paleta Allplan Connect utilizatorii pot acum selecta elemente de arhitectură din Internet pe care apoi sa le introducă direct în desen.

Pentru ingineri: crearea intuitiva a planurilor de armare

Inginerii beneficiază în versiunea Allplan 2013 de noile funcţiuni de generare de planuri de cofraj si detalii de armare cu elemente parametrizabile cu armături şi funcţiile rapide de descriere a barelor repartizate. De asemenea, cu ajutorul noilor funcţii din cadrul vederilor si secţiunilor asociative, cât şi prin implementarea şi adaptarea noilor standarde internaţionale, fluxul de lucru devine mult mai eficient. Cu noile funcţii de control al coliziunilor si de reprezentare pe culori a armaturilor în funcţie de diametrul acestora, Allplan 2013 oferă suportul optim pentru lucrul conform noului concep BIM.

Pentru mai mute informaţii despre noutăţile din Allplan 2013 vizitaţi pagina: http://www.nemetschek.ro/allplan2013/.

Despre Nemetschek Allplan

Nemetschek Allplan Systems GmbH (pe scurt: Nemetschek Allplan GmbH) cu cartierul general în Munchen este lider european pe piaţa producătorilor şi distribuitorilor de software pentru proiectarea şi managementul construcţiilor. Ca subsidiară aparţinând în proporţie de 100% a Nemetschek AG, compania produce soluţii inteligente IT pentru  arhitecţi, ingineri, constructori şi manageri imobiliari. Vârful de lance al produselor sale, Allplan, este platforma pentru Building Information Modeling (BIM) şi oferă un suport optim pentru integrarea strânsă a proceselor de proiectare şi construcţie din punct de vedere al calităţii, al costurilor şi al timpului de execuţie. Programele sunt complet traduse în 18 limbi. Allplan acoperă ca funcţiuni toate domeniile necesare unei proiectări moderne: de la simpla desenare/schiţare 2D la proiectarea 3D a modelului unic al clădirii cu determinarea costurilor şi a cantităţilor de materiale. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.nemetschek.ro.

Premiere Îndrăzneşte!

Mulţumim celor care au fost prezenţi la Premierea celei de+a treia ediţii a concursului Îndrăzneşte!

Mai jos puteţi vedea câteva poze de la eveniment.

CÂŞTIGĂTORI 2012

Aseară la muzeul Naţional de Istorie al Romăniei s-au desemnat câştigătorii celei de-a treia ediţii a concursului pentru proiecte studenţeşti Îndrăzneşte!

Aşadar câştigătorii de anul acesta sunt: 

Kövendi Ágnes, Vass Dániel – Centru Cultural Evreiesc, Turda, Arhitext nr.1

Tănase Alexandru-Ionuţ – Casa anticarului, Arhitext nr.2

Kövendi Ágnes, Száva Nándor – Sală de atletism, Cluj-Napoca, Arhitext nr.4

Daria-Maria Hagea, Ildikó Tárkányi – Locuinţe colective în Cluj, Arhitext nr.5

Man Alexandra Mirona, Nădăşan Mihaela – Centru de Arhitectură în Cluj-Napoca, Arhitext nr.5

Şi câştigătorul premiului special pentru cea mai bună planşă de prezentare realizată în Allplan Nemetschek este Andrei Alexandrescu. Acesta este câştigătorul unui stagiu de practică la un birou faimos de arhitectură din Germania.

Locuinţe colective în Cluj* (Arhitext Nr. 5/2012)

Situl de referinţă este plasat în zona industrială a oraşului Cluj-Napoca, pe malul Pârâului Nădăşel, în vecinătatea vechilor fabrici Mucart şi Libertatea, precum şi a unui vast ţesut de case individuale.

Într-un asemenea context, conceptul proiectului este acela de a uni calităţile locuinţelor individuale şi a celor de tip colectiv, acestea din urmă fiind preconizate că – prin reconversia construcţiilor existente – vor înlocui zona industrială.

Provocările proiectului au fost acelea de a găsi formule de locuire potrivite pentru diferite tipuri de utilizatori (hipernomazi, studenţi şi familii) şi de a  rezolva legăturile dintre aceştia.

Pornind de la ideile utopice ale lui Yona Friedman, ne-am imaginat că fiecare tip de proprietar ar avea câte un apartament capsulă. Am dezvoltat această organizare în funcţie de circulaţiile verticale, pe care le-am introdus în tuburi-diafragme, făcând aluzie la periscopul submarinului. Din fiecare tub se naşte câte un apartament la primul nivel pentru hipernomad, la al doilea pentru studenţi, iar la al treilea pentru câte o familie.

Aşezarea, aparent necontrolată a capsulelor, ţine cont de principiile fundamentale, relaţia cu nodurile de circulaţie şi iluminarea. 

Încercând să introducem cât mai mult spaţiu verde, în continuare ne-am imaginat că fiecare capsulă ar putea fi interpretată ca o casă individuală cu gradină: astfel acoperişul etajului inferior a devenit terasa apartamentului curent.

În ceea ce priveşte organizarea capsulelor de locuit, apartamentele hipernomazilor şi ale familiştilor sunt organizate în jurul unui nucleu central cu instalaţii. Astfel ele dovedesc flexibilitate funcţională şi permit perceperea perimetrală a spaţiului exterior.

Un caz particular este «şarpele» studenţilor, şi anume întregul etaj doi. Acesta este elementul de legătură dintre tuburi şi a derivat din nevoia tinerilor de a petrece cât mai mult timp în comun, dar şi din posibilităţile lor restrânse economice. Astfel acest etaj este împărţit în zone intercalate, cu mici apartamente individuale şi cu zone comune, de recreere şi luare a mesei. Terasa şerpuită este dedicată familiilor, asigurând prin procentul de zonă verde un mod de viaţă de calitate.

Zona eliberată a parterului şi terasele de la ultimul nivel sunt amenajate în folosul comunităţii, spaţialitatea acestora contribuind la formarea colectivităţii prin promovarea activităţilor comune şi a dialogului.

* Autori: Daria-Maria Hagea, Ildikó Tárkányi, studente ale Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca. Proiect notat cu nota 9 în anul 2012.

                                                      

Grădiniţa*(Arhitext Nr.5/2012)

Proiectul Grădiniţa este o propunere pentru un loc care se află pe calea Victoriei lângă parcul Iorga în apropierea Bisericii Sfântul Nicolae Tabacu. Un loc foarte frumos prin care poţi face o promenadă pentru a ajunge la sit.

Proiectul l-am construit raportându-mă la experienţele pe care le-am avut când eram copil, încercând a le readuce în prezent. O imagine de care îmi aduc aminte cu plăcere din copilărie era o fereastra mare în faţa căreia era un copac bătrîn. Încăperea era mereu întunecoasă, dar îmi plăcea cum razele soarelui erau filtrate de frunzele copacului ce lăsau să treacă doar o parte din lumină creând un contrast foarte puternic.

Plecând de aici am început să îmi aduc aminte cum bunica, când eram mici, făcea cald în bucatarie. Aprindea aragazul şi lăsa aprinsă doar lumina pe hol şi începea să ne spună basmele copilăriei ei. Toţi eram cuprinşi în aceea lume.

Îmi aduc aminte când mergeam la bunici şi aveau în spatele curţii un cuptor vechi unde se făcea pâine... Ce mireasmă lăsa pâinea când era scoasă!

Proiectul se construieşte prin amintiri, stări sufleteşti. Plecând de la biserica de lângă parc, văzând cine are grija de ea, o doamna şi o bătrânică, luând seama că şi biserica avea o grădină m-am gândit că această gradiniţă poate să fie O GRĂDINĂ A COPIILOR, unde biserica se poate implica, măcar pur şi simplu prin prezenţa ei. De exemplu când bate clopotul ora 12 ei să ştie că atunci e ora mesei şi acea bătrânică să facă în gradină pâini calde. Îmi imaginam un cadru: în zi de iarnă fumul din coş iese anuntând prezenţa bătrânicii ce vine călcând domol pe zăpada care-i trosneşte sub picioare. Copiii, vazând-o pe geam, sar şi se  bucură că vine cu paine caldă. Şi doamna educatoare face focul în soba din clasă şi toţi copiii se strang în jurul ei, dornici de a se aventura într-o lume a basmelor.

M-am gândit la culori, nedorind să vopsesc pereţii. Am folosit tot feluri de flori colorate care împrăştie tot felul de miresme, copaci care îşi schimbă culoare pe parcursul anului, plante căţărătoare care îmbracă clădirea, lăsând ca vegetaţia să se îngrijească de ea. 

*Autor: Tănase Alexandru–Ionuţ, student al Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu», Bucureşti. Proiect notat cu nota 9.5 în anul 2012.

Liceu economic* (Arhitext Nr.5/2012)

Liceul economic se află pe Strada Corbului, Timişoara, într-un cartier preponderent rezidenţial. Situl este retras faţă de strada principală creându-se un parcurs iniţiatic. Astfel apariţia acestui program de arhitectură este o surpriză in ţesutul urban.
Amplasamentul facilitează crearea unui scuar la intrare în favoarea perspectivei accesului în incintă şi a spaţiului de primire. Acesta marchează prezenţa şcolii în cvartalul de case, având un regim de înălţime mai ridicat decât cel predominant. Scuarul este înglobat de corpurile de clădire publice (sala de sport si sala polivalentă), oferind posibilitate comunităţii să le utilizeze în afara programului şcolar. Zona verde din spate este destinată strict elevilor şi este amenajată precum un parc cu rol de recreere. Această zonă este ferită, tranziţia între public şi privat fiind realizată în spaţiul de primire. Acesta  oferă un spectacol vizual cu caracter ludic specific programului de arhitectură. La etajul superior se află o bibliotecă cu deschidere spre o terasă verde pentru a se putea savura o lectură în aer liber. Zona de recreere a elevilor este deschisă pe doua nivele conferind spaţiului o transparenţă vizuală şi fluiditate. Acesta se uneşte cu exteriorul printr-un parc amenajat cu destinaţie exclusiv academică.

*Autor: Dumincă Alexandra, studentă a Faculăţii de Arhitecură, din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara. Proiect notat cu nota 8 în anul 2011.

Centru de arhitectură* (Arhitext Nr. 5/2012)

Amplasamentul, situat relativ central în Cluj-Napoca, este delimitat de trei străzi (Str. Andrei Şaguna, str. Tipografiei şi str. David Ferec), fapt care îi va conferi o mare vizibilitate viitorului centru de arhitectură prin cele trei faţade. Zona are un caracter eterogen, clădirile din jur alcătuind un ţesut extrem de fragmentat, fiind costruite în perioade diferite: Turnul Pompierilor – perioada medievală, imobile de locuinţe colective – perioada comunistă, case construite înainte de 1900).

Există două elemente care dau particularitate amplasamentului: Canalul Morii cu promenada de pe str. A. Şaguna şi prezenţa Turnului Pompierilor pe parcela sitului.

Pornind de la aceste două particularităţi, proiectul a evoluat în direcţia de a le valorifica pe ambele cât mai mult posibil. Conceptul a fost crearea unei curţi interioare publice, a unei piaţete care se află în directă legătură cu promenada. Am simţit nevoia acestui gest în primul rând datorită potenţialului nevalorificat al promenadei, zona fiind doar una de trecere, neexistând un loc de popas. Piaţeta devine astfel o extindere a promenadei. Am încercat să subliniem această continuitate şi prin pavajul folosit, piatra cubică, de acelaşi tip cu cea de pe str. Şaguna.  

Ideea de spaţiu complet deschis către public am transpus-o în proiect prin transparenţă, prin modul de relaţionare cu turnul şi prin colţul liber. În primul rând am lăsat colţul liber la nivelul parterului pentru ca piaţeta să fie cât mai vizibilă de trecători. În al doilea rând am optat pentru transparenţă maximă la parter, spaţiul expoziţional fiind complet vitrat. În afară de accesul pe sub consolă, accesul în piaţetă se poate face şi pe lângă Turnul Pompierilor, volumetria acestuia fiind vizibilă atât din curtea publică, cât şi din stradă.

Situl este format din două parcele adiacente. Am optat pentru o construcţie alcătuită din două volume. Din punct de vedere funcţional: volumul mare adăposteşte spaţiile administrative şi cele comerciale şi este placat cu un material uşor (corten) făcând trimitere la trecutul zonei(fostă zonă meşteşugărească), iar celălalt volum este destinat în întregime expoziţiilor. Având parterul complet vitrat şi etajul din beton aparent, creează senzaţia de plutire prin contrastul dintre uşor / greu (sticlă / beton).

Piaţeta poate adăposti extinderea expoziţiei de la parter, prin deschiderea acestui spaţiu cu ajutorul unor panouri pivotante.  În centrul acesteia am ales o mobilare flexibilă cu panouri temporare.

*Autori: Alexandra Mirona Man si Mihaela Nădăşan, studenţi ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca. Proiect notat cu nota 8 în anul 2012.