Restructurarea funcţională şi remodelarea peisajului în Staţiunea Costineşti*

Principalele direcţii strategice ale proiectului constau în rezolvarea a două probleme majore din staţiune: protejarea împotriva eroziunii costiere şi degajarea nodului de aglomeraţie din centru prin crearea unui nou pol de interacţiune socială în zona de nord.

            Problema eroziunii costiere a fost rezolvată aplicând strategia «Hold the line», cu cele două metode structurale ale sale: hard engineering techniques (epiurile şi digurile submerse şi emerse construite în larg, zidul de sprijin din beton armat ce îmbracă faleza în zona cea mai abruptă şi degradată) şi soft engineering techniques (stabilizarea pantei prin sisteme de geocelule şi prin plantarea sa cu specii autohtone).

Conceptul lucrării este dat de epava Evangelia, simbolul Costineştiului. Valorificarea epavei s-a realizat prin construirea unei belvederi ce se aseamănă în secţiune verticală cu forma carenei vaporului. Profilul falezei de beton îşi schimbă concavitatea de la sud la nord, profilul care dă nota ansamblului fiind cel în forma carenei de vapor. Conceptul este întregit cu două benzi din metal ruginit, aplicate pe faţada taluzului betonat. Simbolul Costineştiului, epava, are într-o notă contemporană corespondent pe uscat. Belvederea şi roata înaltă de 30 m pe care o susţine reprezintă landmark-uri ale staţiunii şi capete de perspectivă din orice punct al falezei şi plajei. În intrasezon, accesul auto pe faleză este restricţionat şi spaţiul devine pietonal. De-a lungul promenadei verzi de pe faleză vor fi organizate funcţiuni comerciale, în standuri ce au design sugerat de o formă stilizată a valurilor.

            Accesul dinspre faleză spre plajă, în zona taluzului înierbat, se face pe scări de lemn ce au din loc în loc zone de repaos, oferind deschideri vizuale către mare. Balustrada clasică este înlocuită de jardiniere cu plante. Accesul dinspre plajă înspre zona de belvedere se face printr-un pasaj ce străpunge faleza şi iese la suprafaţă în interiorul unei jardiniere. Pasajul funcţionează şi ca spaţiu de expoziţie.

S-a urmărit crearea unui spaţiu modern, care să răspundă nevoilor actualei generaţii. Stilul arhitectural folosit este unul organic, cu linii ondulate, fluide, care sugerează formele naturale. Materialele folosite preponderent la realizarea amenajării sunt betonul armat, lemnul, nisipul stabilizat, stuful, pânza. Vegetaţia este formată în special din plante rustice şi spontane (comunitati litorale si plante halofile).

*Autor: Pripis Alexandru, absolvent al Facultatii de Horticultura, Sectia Peisagistica, USAMVB, Bucureşti. Proiect de diplomă notat cu nota 9,43, în anul 2011.