Sinagoga este mărturie a modului de organizare al comunităţilor mozaice ortodoxe din prima jumătate a secolului XX: o clădire de cult amplasată într-o incintă cu locuinţe şi anexe, dar deschisă spre stradă, în spatele unei împrejmuiri opace sau transparente.
Volumele propuse înglobează şi susţin imaginea obiectului arhitectural existent precum şi a memoriei locului, prin formă, materiale şi compoziţie. Acestea învăluie edificiul de cult existent, însă, datorită materialelor neutre (sticlă transparentă şi sablată), a volumelor pure şi a compoziţiei care transformă sinagoga în capăt de perspectivă, reuşesc să pună în evidenţă construcţia existentă. Spaţiile interioare nou create permit perceperea integrală a fiecărei faţade a sinagogii.
Ansamblul mizează pe folosirea integrală a parcelei, pe apropierea şi bunele legături cu centrul oraşului şi arterele principale de acces, generând astfel premise pentru dezvoltarea economică ulterioară a întregii zone.
Piaţeta ce se configurează în fosta curte a sinagogii invită vizitatorul într-un spaţiu cu caracter public, care valorifică un obiect de arhitectură de calitate şi asigură distribuţia fluxurilor pentru funcţiunile adăpostite de acesta.
Studiul şi-a propus sensiblizarea studenţilor în legătură cu acest program de arhitectură care, datorită evenimentelor istorice, au fost, în majoritatea cazurilor, date uitării. Sinagogile sunt extrem de valoroase deoarece sunt probabil singurele clădiri de cult care reflectă, prin arhitectura lor, diferitele curente artistice ale vremii, cea din Turda prezentând elemente caracteristice stilului Art Deco.
* studente an IV, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Tehnică, Cluj Napoca
**proiect notat cu nota 9 în anul şcolar 2010-2011
No comments:
Post a Comment