CASTIGATORII INDRAZNESTE! 2010

Concursul Indrazneste! si-a desemnat castigatorii pentru anul 2010:







Proiect: Locuire Utopică. Spaţiu public vs spaţiu privat

Autor: Osiac Maria Corina



Proiect: Implementarea informaticii în configurarea texturii urbane, Function Modeller

Autor: Vâlcu Horaţiu Cosmin



Proiect: Muzeu de artă contemporană

Autor: Laurian Ghiniţoiu





Proiect: Centru studenţesc

Autor: Anca Crişan, Lorincz Bialis Agota Katalin



Proiect: Locuinţe colective în sit real

Autor: Tărţău Cristina, Frăţilă Cristian Teodor





Multumim tuturor participantilor si va asteptam cu proiecte si anul viitor!


Echipa Arhitext.

Premierea castigatorilor Indrazneste!

Vino alaturi de noi marti 23 noiembrie, ora 16:00, in cadrul UAUIM, Bucuresti, Sala de Consiliu pentru a afla daca esti unul dintre castigatori!
Premiile vor fi acordate de:
Arhitext - reviste sau carti marca Arhitext
ICut.ro - cuttere pentru a te ajuta in proiectele tale viitoare
si Nemetschek - licente educatioanle.

Daca te numeri printre castigatori trebuie sa fi prezent pentru a-ti putea ridica premiul, daca acest lucru nu este posibil poti sa ai un delegat al carui nume si copie dupa buletin sa o trimiti pe acesata adresa pana la data de *18 noiembrie.
Neprezentarea (ta sau a delegatul tau)atrage dupa sine pierderea dreptului de a-ti ridica premiul.

Mai multe informatii in perioada urmatoare.

Numarul 10/2010 al revistei Arhitext

Va invit cu data de 27 octombrie sa rasfoiti paginile revistei Arhitext in care veti putea gasi si cele doua proiecte prezentate mai jos.

Centru studenţesc* (nr 10/2010)

Situatia initiala - Cantina Socială

Cristina Filip, Cristina Matei**


Ţinând cont de tipul programului, amplasament, forma şi dimensiunea acestuia, ideile principale care au stat la baza realizării proiectului surprind: prelungirea exteriorului în interior şi utilizarea la maxim a suprafeţelor existente.
Amplasamentul se află în centrul istoric al oraşului Cluj-Napoca, pe locul actualei Cantine Sociale a Primariei de pe strada Vasile Goldiş, în zona de contact a ţesutului medieval cu intervenţii ale secolului al XX - lea. Acesta, împreună cu vecinătăţile au impus numeroase restricţii în limitele căruia am dezvoltat acest proiect. Un element important impus de vecinătăţi a fost o curte de lumină de dimensiuni minime, în care a fost amplasat un perete de căţărat pe toată înălţimea acesteia, accesat din subsolul clădirii.
Necesitatea utilizării la maxim a suprafeţelor construite a determinat o dezvoltare pe verticală a funcţiunii sociale şi de loisir – o cafenea, în jurul unei scări care devine un element generator şi de interconexiune a spaţiilor.
În ciuda suprafeţelor restrânse impuse de dimensiunile reduse ale parcelei şi de restricţiile amplasamentului, funcţiunile specifice acestui tip de program se regăsesc armonizate în cadrul proiectului. Acestea sunt repartizate astfel: la subsol o sală de conferinţe cu un mic hol de acces şi o sală media; parterul este nivelul de acces în clădire, având o zonă de recepţie şi aşteptare cu un media wall, barul cafenelei şi un spaţiu expoziţional dezvoltate în prelungire zonei de intrare. La etajul 1 sunt organizate o librărie şi o bibliotecă conectată cu o sală de studiu. Etajul al doilea este destinat spaţiilor alocate organizaţiilor şi asociaţiilor studenţeşti, respectiv birouri şi o mică sală de şedinţe, iar etajul al treilea ca un spaţiu de tip atelier.
Prelungirea interiorului în exterior se realizează la majoritatea nivelurilor prin crearea unor terase circulabile la etajele 2 şi 3, iar la nivelul parterului spaţiul expoziţional se deschide total spre curtea interioară putându-se obţine un spaţiu total deschis spre exterior.
Forma îngustă şi dezvoltată în adâncime a amplasamentului a condus la alegerea unei soluţii pentru aducerea luminii naturale în interior prin folosirea unor suprafeţe total vitrate, cele ale faţadelor care sunt protejate cu panouri metalice din tablă perforată ce permit închiderea sau deschiderea totală a interiorului către exterior.
Realizarea acestui centru studenţesc a surprins un excerciţiu destul de interesant, şi totodată complicat, de soluţionare a unor obstacole des întâlnite în cadrul proiectării: încadrarea într-un sit istoric şi rezolvarea corectă a suprafeţelor mici.

*Nota obtinuta: 9
** Studente an 3, Univeristatea Tehnica din Cluj Napoca, Facultatea de Arhitectura si Urbanism

PRIMĂRIA SATU MARE** (Nr 10/210 Arhitext)

student: Adrian Pop*
îndrumător: Şerban Ţigănaş

context. Proiectul ales pentru lucrarea de diplomă este sediul primăriei municipiului Satu Mare. Situl pe care în prezent există un spaţiu verde a fost, până în anul 1975, locaţia vechii primării a oraşului. Clădirea propusă întregeşte şi închide frontul pieţei Libertăţii, considerată „centrul vechi” al oraşului Satu Mare. In acelaşi timp, prin amplasamentul pe care îl ocupă, are rolul de a media dialogul dintre arhitectura clădirilor din piaţa Libetăţii (secolul XVIII) şi bulevardul I. C. Brătianu, format din locuinţe colective construite în anii 1960.
Aceste condiţionări definesc volumul clădirii, care preia aliniamentele, însă realizează acest dialog dintre diversele stiluri arhitecturale ce definesc contextul.
reprezentativitate. Primăria este sediul puterii politico-administrative în teritoriu. Situată între Catedrala Romano-Catolică şi Casa de Modă, puternice accente verticale în peisajul centrului vechi al oraşului, turnul specific primăriilor transilvăneene este interpretat printr-un „turn orizontal” ce preia direcţia şi dinamismul bulevardului I. C. Brătianu, patrunzând în piaţă la un unghi de 25 de grade faţă de frontul ei, simulând orientarea spre oraş. Această consolă adăposteşte birourile primarului, ale viceprimarilor, al ahitectului şef, al admistratorului oraşului şi sala de şedinte a Comisiei Tehnice pentru Amenajarea Teritoiului şi Urbanism, adică cei ce trebuie să vegheze asupra oraşului şi dezvoltării lui.
transparenţă. Planimetria sugerează democraţia prin transparenţă, acces liber, încăperi destinate întâlnirii dintre funcţionarii publicii şi cetăţenii cărora le reprezintă interesele, muncii în echipă pe diverse servicii şi departamente, sau între acestea.
La nivelul parterului, restaurantul (cantina primăriei), locul de închiriat/parcat biciclete sau centrul de artă şi cultură urbana (unde se expun lucrările artiştilor locali şi proiectele primăriei), fac o trecere între spaţiul public şi administraţia oraşului.
responsabilitate. Sustenabilitatea clădirii a fost permanent urmărită pe parcusul procesului de proiectare. Considerând absolut necesar ca o clădire publică precum primăria unui municipiu să ia în considerare un consum optim de resurse, o corectă ventilare, o cantitate de lumină naturală cât mai mare, însă evitând supra-încălzirea sau efectul de orbire, eficienţa energetica prin înmagazinarea căldurii, spaţii tampon, reducerea dependenşei de instalaţiile electice, proiectul explică schematic aceste aspecte.
* student, an VI, la Facultatea de Arhitectură şi Ubanism, Cluj Napoca
** proiect notat cu 8.87









Randari







Machete

CENTRU DE CULTURĂ ŞI ARTĂ LA BALCIC - CASA STORCK**(Nr 8-9/2010 Arhitext)

ALEXANDRU DAVID*

Prin proiectul de diplomă propun un Centru de Cultură şi Artă la Balcic realizat prin extinderea fostei reşedinţe a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck şi a sculptorului Frederick Storck.
Amplasamentul se află în imediata vecinătate a Palatului Regal de la Balcic în care Regina Maria a României şi-a petrecut ultima perioadă a vieţii.
Împreună cu casa Smărăndescu cu care se învecinează, casa Storck alcătuieşte un complex în curs de restaurare şi refuncţionalizare.
Propunerea de a se crea aici un centru cultural în care artiştii plastici îşi vor putea desfăşura activitatea se înscrie pe linia tradiţiei artistice din perioada interbelică care a făcut faima acestor locuri.
Centrul de cultură şi artă care va îngloba casa Storck va cuprinde spaţii amenajate pentru a găzdui activităţi culturale şi artistice (expoziţii, galerii de artă, ateliere de creaţie artistică, conferinţe, concerte) organizate în jurul unei agore cu deschidere spre mare.
Realizarea extinderii a fost soluţionată în proiect pe principiul conservării imaginii casei Storck şi înscrierii în specificul local al Balcicului.
Privită de pe faleză, extinderea propusă nu agresează.
Imaginea casei şi a teraselor descendente către mare va fi neschimbată.
Spaţiile din dotarea centrului sunt organizate sub parterul casei, fiind astfel posibilă refacerea configuraţiei iniţiale a amplasamentului.
Terasa nou creată va fi amenajată cu plantaţii şi alei cu lespezi de piatră, după modelul grădinilor Palatului Regal şi va constitui calea de acces dinspre drum către intrarea în casa Storck.
Prin natura reliefului, spaţiile exterioare sunt rezolvate în terase acoperite şi descoperite, legate prin scări.
În completarea centrului cultural au fost prevăzute spaţii pentru cazare, recepţie şi alimentaţie publică.

Organizarea funcţională:
CASA STORCK (amenajare):
- Parter: Salon de primire şi birouri administraţie: 120.00 mp
- Etaj-Loggie: Ceainărie: 83.00 mp

CENTRU DE CULTURĂ ŞI ARTĂ (spaţii propuse):
PARTER:
- Spaţii de cazare: 130.00 mp
- Hol-recepţie cazare: 70.00 mp

NIVEL I (cota -4.00):
- Amfiteatru 80 locuri: 100.00 mp
- Foyer amfiteatru: 160.00 mp
- Ateliere de creaţie: 120.00 mp
- Sală club: 190.00 mp
- Braserie: 55.00 mp
- Agora: 480.00 mp
NIVEL II (cota -7.50):
- Pinacotecă: 380.00 mp










* Student absolvent anul VI Facultatea de Arhitectură din cadrul Univerităţii Spiru Haret
**Proicet de diplomă notat cu 9,66 în 2010

Concursul Îndrăzneşte se încheie pentru anul 2010!

Vă mulţumim pentru participarea într-un număr atât de mare la Concursul Îndrăzneşte. Deoarece am primit un număr neaşteptat de mare de proiecte, spaţiul alocat Concursului Îndrăzneşte pentru anul 2010, în revista Arhitext, a fost epuizat!
Proiectele pe care le vom primi de acum înainte vor participa la Concursul Îndrăzneşte 2011.


Echipa Arhitext.