MUZEU TEHNIC. RECONVERSIE FABRICA DE CIMENT – BICAZ** *(Arhitext nr 1/2011)

LAURIAN GHINITOIU*












Exista motive personale pentru care am ales aceasta fabrica pentru a o reconverti. Unul dintre motive ar fi faptul ca bunicul meu a participat la construirea fabricii in anii `50, apoi, pana la inchiderea ei, in 1980, a inghitit acel praf zilnic. In 1980 s-a deschis o alta fabrica la 5km mult mai productiva. Tatal meu lucreaza de atunci la automatizarea acestei fabrici. Pe parcursul acestor ani au reusit sa gaseasca tehnologii noi pentru a diminua emisiile de pulberi. Nascut in Bicaz si marcat de aceste structuri, trecand saptamanal timp de 10-15ani prin zona, am considerat ca trebuie tras un semnal de alarma. Astfel, dupa 2 etape de cate 30 ani, dupa 2 generatii cu obiective diferite, fabrica ar putea capata un rol nou, un rol cultural avand ca functiuni principale un muzeu, o parte de cercetare ecologica si un parc verde legat printr-un pietonal de orasul Bicaz, aflat la 1km de sit. Parcul este dedicat locuitorilor orasului, o mare parte din ei fiind stramutati aici, din valea Bistritei inainte de realizarea barajului.
Din studiul asupra zonei, se poate spune ca jud. Neamt s-a dezvoltat mult din punct de vedere turistic, urmand a continua aceasta dezvoltare (ceea ce asigura un flux de vizitatori). Un alt element important este caracterul ecologic al zonei. Dupa ce poluarea a crescut continuu, pana la inchiderea fabricii, a urmat o perioada de 30 de ani in care s-a putut observa o scadere treptata a factorilor poluatori din zona. Astfel, prin aceasta functiune de cercetare se grabeste mai mult acest proces, de tranzitie de la “cenusiu” (pulberile de ciment) spre “green”.








Fabrica si barajul sunt 2 elemente importante si sunt strans legate. Barajul nu ar fi existat daca nu s-ar fi construit fabrica, fabrica nu s-ar fi construit daca nu ar fi fost proiectat lacul de acumulare, implicit barajul. Conceptul este legat de aceste 2 elemente si de parcursul evenimentelor:
-realizarea fabricii
-ridicarea barajului
-inundarea culoarului Bistritei (stramutarea a 220 gospodarii)
Acestea se concretizeaza prin asezarea la baza fabricii a unui strat de apa aflat la cota ±0.00, iar la cota -5.00 un strat verde in exterior si o serie de curti interioare.
Partea de muzeu si de cercetare ocupa marea parte a principalului element existent (hala 382/26/28m). Acestea sunt despartite printr-un element liniar: reprezentand o limita fizica (barajul) si o limita temporala (anul 2010). Prin intermediul cercetarii ecologice se face trecerea de la vechi la nou, de la industrie la ecologie.

*student absolvent, Facultatea de arhitectura «G.M. Cantacuzino» din orasul Iasi
** proiect de diploma, notat cu nota 10 in anul 2010