TIME LAURA ALEXANDRA*
Proiectul are ca scop crearea unui terminal de 1mil. de pasageri/an, 800 de pasageri/ora (2 aeronave sosiri + 2 plecări), cu posibilitatea extinderii.
Terminalul este structurat pe două niveluri, cel de jos pentru sosiri, cel de sus pentru plecări, separarea fluxurilor de pasageri realizându-se incă dinaintea intrării în terminal, accesul auto fiind de asemeni separat pe niveluri. Se asigură un număr de 743 de locuri de parcare pentru călători, accese speciale pentru persoanele cu handicap şi legături directe cu unităţi de cazare din apropiere.
Deoarece terminalul nu mai este perceput doar ca un teritoriu al tranzitului în viteză, ci ca un spaţiu de tranziţie/trecere de la o stare, situaţie, idee la alta, el capătă atribute de tip agora – loc de socializare. Pentru crearea unui astfel de spaţiu, poetica sitului ales, a materialelor şi a masivităţii structurii trebuie să fie complementară cu supleţea şi unicitatea formei adoptate, astfel încat impactul asupra celor ce-şi trăiesc o parte din viată «pe traiectorie» să fie pozitiv.
În acest sens am încercat să transform terminalul într-o oglindă high-tech a naturii, fără a-l face agresiv, să amintesc de farmecul zonei prin accente verticale ce-mi permit atât să văd munţii din apropiere, cât şi să le suspectez prezenta printr-o formă cursivă, organică, acoperită cu lemn, ce face lin legatura intre ei, terminal şi apropiata senzaţie de desprindere de pământ. Accesul perpendicular pe latura lungă, pe o direcţie transversală cu drumul obişnuit, cu acţiunea cotidiană a fiecăruia, subliniază pătrunderea într-un mediu inedit.
În dorinta prelungirii momentului plecării pentru cei care îl savurează cu plăcere, şi, mai ales, pentru cei ce sunt nevoiţi să-şi petreacă timpul în aeroport, am creat trasee dinamice, orizontale si verticale, menite să provoace curiozitatea şi să ofere fiecărui «vizitator» locuri de relaxare, fie că ele sunt spaţii verzi, puncte de belvedere, spaţii comerciale sau restaurante. Traseele verticale – puncte suspendate, de contemplare – sunt intreţesute printr-un organism viu ce, pe langa nenumăratele beneficii ecologice, compensează înstrăinarea călătorului prin familiaritatea vegetalului în aşteptarea incursiunii într-un mediu impropriu lui – aerul.
Anvelopanta clădirii este realizată din materiale ecologice menite să ofere pasagerilor nu doar confortul termic şi acustic necesar, dar şi o nouă experientă a spaţiului arhitectural. Încalzirea volumului de aer se realizeaza partial prin aport solar.
* absolventă Facultatea de Arhitectură, Spiru Haret, Bucureşti
**proiect de diplomă notat cu nota 10
No comments:
Post a Comment