Ultimele zile de înscrieri pentru training-ul de la Iaşi!

 Vă aşteptăm să vă înscrieţi pe adresa: 

arhitext_redactie@b.astral.ro

Training gratuit pentru studenţii la arhitectură

Arhitext lansează seria de trainiguri itinetante adresate studenţilor la arhitectură

Provocările comunicarii. Viziuni negociate.

relaţia Arhitect – Beneficiar

Seria de traininguri Provocările comunicarii. Viziuni negociate, organizate de Fundaţia Ahitext design vor fi susţinute începând cu luna aprilie a acestui an şi până în luna noiembrie în principalele centre univeristare din ţara (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Oradea şi Timişoara). Trainingurile se adresează tuturor studenţilor la arhitectură din ţară, iar participarea la acestea este gratuită.

 Trainingul va fi susţinut în oraşele:

Iaşi: 26-28 aprilie

Cluj: 10-12 mai 

Oradea: 11-13 octombrie

Timişoara: 25-27 octombrie

Bucureşti: 1-3 noiembrie

Ne-am propus ca acest training să fie alcătuit din 4 module, după cum urmează: 

Modulul 1: (Re)cunoaşterea nevoilor beneficiarului, 

Modulul 2: Cum să-ţi comunici eficient proiectul de arhitectură, 

Modulul 3: Tehnici de negociere, 

Modulul 4: Role play (activităţi interactive). 

Pentru a putea participa la training-ul Arhitext trebuie să vă înscrieţi trimiţând următoarele documente pe adresa: arhitext_redactie@b.astral.ro.

Documente pentru înscriere:

§        CV cu poză

§        Scrisoare de motivaţie

§        Copie / scan  carnet de student

§        Formular înscriere

Formular înscriere

§        Nume:............................................................

§        Prenume:.........................................................

§        Student / ă în cadrul facultăţii:...........................

§        An de studiu:......................................................

§        Oraşul în care doriţi să participaţi la training (bold)

Iaşi         Cluj           Oradea           Timişoara    Bucureşti

§        Membru al Asociaţiei studenţeşti:.............................

Selecţia se va realiza pe baza scrisorii de motivaţie în limita locurilor disponibile.

 Mai multe informaţii pe pagina de Facebook: facebook.com/TrainingArhitext

Detalii si inscriere in concurs:

arhitext@gmail.com /  031.104.11.78 / www.arhitext.com

Facebook: Fundatia Arhitext

Proiect finanţat AFCN

Casa Tineretului Giurgiu*

           

            Proiectul constă în conversia unei clădiri - Casa Tineretului Giurgiu - mai mult sau mai puţin de cultură, proiectată şi începută în perioada regimului comunist, care astăzi este la stadiul de structură din 1989, odată cu căderea regimului.

            Una din provocările pe care mi le-am propus, a fost aceea de a lucra cât mai mult cu partea existentă, fara intervenţii majore, şi de a încerca să amintesc într-un fel de ceea ce ar fi trebuit să fie această clădire. Funcţiunea propusă este cea de cultură: Centru Experimental de Artă şi Educaţie Contemporană. Această funcţiune a rezultat în urma unor analize la nivelul oraşului care vizau starea clădirilor de cultură din Giurgiu, un studiu sociologic pe grupe de vârstă adresat locuitorilor şi distanţa faţă de zonele importante ale oraşului.

            Fiind supusă unor constrângeri de ordin constructiv, faţă de proiectul iniţial, în interior am modificat compartimentările – pentru nevoile noilor funcţiuni; iar în exterior am adaugăt un corp vertical, pentru optimizarea circulaţiilor.

            Întrebarea pe care mi-am pus-o iniţial a fost cum aş putea să păstrez ceea ce este acum, să amintesc de proiectul iniţial al clădiri, şi să mă situez totuşi în perioada actuală a arhitecturii. Această îmbinare temporală, am încercat să o realizez în special în volumetrie şi textura exterioară. Astfel: structura existentă este închisă cu sticlă; pentru a creea un volum compact, anvelopa clădirii este reprezentată de o membrană din placi metalice perforate, care permite iluminarea şi aerisirea interiorului; perforaţiile plăcilor formează o reproducere a variantei iniţiale a faţadelor propuse. Noaptea, faţada va fi iluminată din interior – în felul acesta punând în evidenţă liniile de contur ale golurilor din faţada iniţială. În timpul zilei, clădirea fiind acoperită cu o membrană de aceeaşi textură şi culoare, va fi percepută ca un volum compact, reprezentând un manifest asupra construcţiilor din perioada comunistă lăsate în degradare. Structura existentă poate fi vazută doar parcurgând interiorul clădirii. În felul acesta, creez o relaţie între situaţia actuală, cea care trebuia să fie şi noua propunere.

            În acelaşi timp, acest concept este sugerat şi în interior – încerc recompunerea unui traseu care se desfaşoară în jurul circulaţiei verticale iniţial propusă pentru proiect şi care face legătura între principalele funcţiuni ale clădirii. Pentru a marca acest lucru, ele au o cromatică diferită faţă de restul ansamblului.

*Autor: Vărzaru  Ioana Cătălina, studentă a Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, din Bucureşti. Proiect notat cu nota 8,58 în anul 2011.

Casă de vacanţă Lacul Surduc*

Proiectul de faţă a fost realizat în cadrul materiei arhitectură comparată. Exerciţiul a început printr-un studiu la alegere al unei case sau a unei biserici. Alegerea mea de a studia casele de la Balcic ale Henriettei Delavrancea s-a datorat în mare măsură simplităţii şi sincerităţii arhitecturii sale. Amplasarea propunerii în apropierea Timişoarei, pe lacul malului Surduc, a fost o provocare, în ideea că mutând casa pe un alt sit, ce nu mai are influenţe balcanice, doar anumite elemente pot fi păstrate şi integrate în context. Casa are un volum simplu cu uşoare console, aerisit datorită teraselor ce apar poziţionate în diagonală, la fel cum apar în mai multe case de la Balcic. Accesul în casă, ce se face la o altă cotă decât cea a grădinii, este marcat printr-o consolă, dar şi printr-o copertină uşoară din sticlă. Casa este împărţită în două părţi pe orizontală cât şi pe verticală. La parter se află zona de zi, pe când la etaj apare zona de noapte. Spaţiile secundare tind să fie poziţionate în partea nordică a casei. Faţada principala este cea care primeşte cele mai multe influenţe. Ferestrele în bandă ce ignoră existenţa pereţilor din spatele lor se continuă pe colţ, cornişa este evidenţiată, registrele orizontale sunt clar marcate, iar legătura cu gradina se face cu ajutorul unui spaţiu intermediar. 

Spaţiul intermediar era un element important in arhitectura Henriettei Delavrancea. Terasa de la etaj devine un astfel de spaţiu, cu o zona privată si una mai extrovertită. Peisajul este încadrat si in acelaşi timp dezvăluit. Pe lângă legătura cu lacul se mai face si legătura cu cerul prin decalarea copertinei. Există o diferenţă între tratarea faţadei nordice şi a celei sudice. Dacă cea sudică are o deschidere majoră, cea de-a doua este foarte limitată, golurile sunt unele minimale, etajul ieşit in consolă este accentuat de un profil metalic atât in partea de sus cât si în cea de jos, iar geamul îngust accentuează împărţirea pe registre si face trecerea spre peretele de la gradină. Reţeaua de goluri circulare ce apar în diferite locuri ale casei sunt o abordare modernă a golurilor mici şi repetate ce adesea erau folosite pentru zonele secundare. Fiind aşezată pe pantă, amenajarea exterioară este terasată, apărând astfel diferite limite si locuri de stat. Casa este o reinterpretare a caselor de vacanţă de la Balcic, case ce încă au o actualitate incredibilă, dar care din păcate nu au rezistat în întregime intervenţiilor apărute de-a lungul anilor.

*Autor: Rupacici Oana, studentă a Facultăţii deArhitectură, din Timişoara. Proiect notat cu nota 10 în anul 2012.

Restructurarea funcţională şi remodelarea peisajului în Staţiunea Costineşti*

Principalele direcţii strategice ale proiectului constau în rezolvarea a două probleme majore din staţiune: protejarea împotriva eroziunii costiere şi degajarea nodului de aglomeraţie din centru prin crearea unui nou pol de interacţiune socială în zona de nord.

            Problema eroziunii costiere a fost rezolvată aplicând strategia «Hold the line», cu cele două metode structurale ale sale: hard engineering techniques (epiurile şi digurile submerse şi emerse construite în larg, zidul de sprijin din beton armat ce îmbracă faleza în zona cea mai abruptă şi degradată) şi soft engineering techniques (stabilizarea pantei prin sisteme de geocelule şi prin plantarea sa cu specii autohtone).

Conceptul lucrării este dat de epava Evangelia, simbolul Costineştiului. Valorificarea epavei s-a realizat prin construirea unei belvederi ce se aseamănă în secţiune verticală cu forma carenei vaporului. Profilul falezei de beton îşi schimbă concavitatea de la sud la nord, profilul care dă nota ansamblului fiind cel în forma carenei de vapor. Conceptul este întregit cu două benzi din metal ruginit, aplicate pe faţada taluzului betonat. Simbolul Costineştiului, epava, are într-o notă contemporană corespondent pe uscat. Belvederea şi roata înaltă de 30 m pe care o susţine reprezintă landmark-uri ale staţiunii şi capete de perspectivă din orice punct al falezei şi plajei. În intrasezon, accesul auto pe faleză este restricţionat şi spaţiul devine pietonal. De-a lungul promenadei verzi de pe faleză vor fi organizate funcţiuni comerciale, în standuri ce au design sugerat de o formă stilizată a valurilor.

            Accesul dinspre faleză spre plajă, în zona taluzului înierbat, se face pe scări de lemn ce au din loc în loc zone de repaos, oferind deschideri vizuale către mare. Balustrada clasică este înlocuită de jardiniere cu plante. Accesul dinspre plajă înspre zona de belvedere se face printr-un pasaj ce străpunge faleza şi iese la suprafaţă în interiorul unei jardiniere. Pasajul funcţionează şi ca spaţiu de expoziţie.

S-a urmărit crearea unui spaţiu modern, care să răspundă nevoilor actualei generaţii. Stilul arhitectural folosit este unul organic, cu linii ondulate, fluide, care sugerează formele naturale. Materialele folosite preponderent la realizarea amenajării sunt betonul armat, lemnul, nisipul stabilizat, stuful, pânza. Vegetaţia este formată în special din plante rustice şi spontane (comunitati litorale si plante halofile).

*Autor: Pripis Alexandru, absolvent al Facultatii de Horticultura, Sectia Peisagistica, USAMVB, Bucureşti. Proiect de diplomă notat cu nota 9,43, în anul 2011.

Centru cultural evreiesc*

Revitalizarea sinagogii din Turda, judeţul Cluj, prin realizarea unui centru cultural evreiesc,  s-a dovedit încă de la început a fi o sarcină grea, printre altele datorită sitului de dimensiuni mici, vecinilor cu înălţime mult sub ceea ce ne impunea dimensiunea programului şi a faptului că sinagoga ocupa exact mijlocul sitului.

 Punctul de plecare al proiectului nostru a fost o atitudine oarecum introvertită, credem noi tipică arhitecturii evreieşti, care a determinat atât ocuparea perimetrală a parcelei, cât şi alegerea materialelor grele folosite pe faţadă. Pentru a nu ne izola total de împrejurimi şi a oferi un contrast, parterul este realizat din sticlă, astfel deschizându-se spre stradă pentru a oferi o relaţie vizuală şi a invita. Accesul în clădire se realizează prin deschiderea generoasă, îngropată în faţada principală, care prin dimensiuni şi formă este menită a atrage pietonii înăuntru. Prin acest punct central se conectează toate funcţiunile clădirii, mai puţin hotelul care presupune un regim diferit de funcţionare şi necesită un tip diferit de acces. Acesta este amplasat în partea nordică a sitului, unde beneficiază de o atmosferă mai liniştită şi de apropiere de râu şi natură. Deasupra corpului din sticlă pluteşte masa grea cu placaj din cupru al etajului, care «protejează» expoziţia temporară a muzeului evreiesc şi spaţiile centrului cultural.

Parte importantă a temei de proiectare a fost şi păstrarea şi pe cât posibil revitalizarea clădirii sinagogii vechi. Am dorit să reducem la un minimum intervenţiile asupra clădirii, dar totuşi să o integrăm în proiect. Acest lucru am încercat să îl obţinem prin plasarea expoziţiei permanente a muzeului în sinagogă, locul cel mai potrivit în opinia noastră, ea fiind clădirea cu cea mai mare încărcătură simbolică şi cea mai autentică atmosferă din complex. Contactul fizic l-am redus la un acces, care pare a fi doar o punte, însă una care păstrează linia clară între nou şi vechi.

* Autori: Kövendi Ágnes, Vass Dániel, studenţi an IV, Facultatea de Arhitectura si Urbanism, Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca. Proiect notat cu nota 8,5 în anul 2011

O primăvară frumoasa!