Casă de vacanţă Lacul Surduc*

Proiectul de faţă a fost realizat în cadrul materiei arhitectură comparată. Exerciţiul a început printr-un studiu la alegere al unei case sau a unei biserici. Alegerea mea de a studia casele de la Balcic ale Henriettei Delavrancea s-a datorat în mare măsură simplităţii şi sincerităţii arhitecturii sale. Amplasarea propunerii în apropierea Timişoarei, pe lacul malului Surduc, a fost o provocare, în ideea că mutând casa pe un alt sit, ce nu mai are influenţe balcanice, doar anumite elemente pot fi păstrate şi integrate în context. Casa are un volum simplu cu uşoare console, aerisit datorită teraselor ce apar poziţionate în diagonală, la fel cum apar în mai multe case de la Balcic. Accesul în casă, ce se face la o altă cotă decât cea a grădinii, este marcat printr-o consolă, dar şi printr-o copertină uşoară din sticlă. Casa este împărţită în două părţi pe orizontală cât şi pe verticală. La parter se află zona de zi, pe când la etaj apare zona de noapte. Spaţiile secundare tind să fie poziţionate în partea nordică a casei. Faţada principala este cea care primeşte cele mai multe influenţe. Ferestrele în bandă ce ignoră existenţa pereţilor din spatele lor se continuă pe colţ, cornişa este evidenţiată, registrele orizontale sunt clar marcate, iar legătura cu gradina se face cu ajutorul unui spaţiu intermediar. 

Spaţiul intermediar era un element important in arhitectura Henriettei Delavrancea. Terasa de la etaj devine un astfel de spaţiu, cu o zona privată si una mai extrovertită. Peisajul este încadrat si in acelaşi timp dezvăluit. Pe lângă legătura cu lacul se mai face si legătura cu cerul prin decalarea copertinei. Există o diferenţă între tratarea faţadei nordice şi a celei sudice. Dacă cea sudică are o deschidere majoră, cea de-a doua este foarte limitată, golurile sunt unele minimale, etajul ieşit in consolă este accentuat de un profil metalic atât in partea de sus cât si în cea de jos, iar geamul îngust accentuează împărţirea pe registre si face trecerea spre peretele de la gradină. Reţeaua de goluri circulare ce apar în diferite locuri ale casei sunt o abordare modernă a golurilor mici şi repetate ce adesea erau folosite pentru zonele secundare. Fiind aşezată pe pantă, amenajarea exterioară este terasată, apărând astfel diferite limite si locuri de stat. Casa este o reinterpretare a caselor de vacanţă de la Balcic, case ce încă au o actualitate incredibilă, dar care din păcate nu au rezistat în întregime intervenţiilor apărute de-a lungul anilor.

*Autor: Rupacici Oana, studentă a Facultăţii deArhitectură, din Timişoara. Proiect notat cu nota 10 în anul 2012.