Gală premiere Îndrăzneşte! 2013

 Aflaţi la cea de-a IV-a ediţie a concursului de proiecte studenţeşti Îndrăzneşte!, vineri, 18 octombrie am anunţat câştigătorii în cadrul Galei de premiere care a avut loc la Palatul Ştirbei, calea Victoriei nr. 107.

Evenimentul a făcut parte din Trienala de Arhitectură East Centric organizat de Fundaţia arhitext design.

Tot vineri a avut loc şi vernisajul Expoziţiei câştigătorilor Îndrazneşte! ale cărei panouri au putut fi duse acasă la sfărşitul serii de către câştigători.

Aşadar pentru cei care nu au fost la Gala de premiere, anunţăm că anul acesta am avut 6 câştigători:

Cristea Laura &  Popescu Cristina – Locuire colectivă în Bucureşti

Joldeş Mihai Madalin & Luca Fabian – Grădiniţă

Cheregi Smaranda Mădălina – PASAJ CULTURAL LA ORADEA – TEATRU EXPERIMENTAL

Preda Alma-Dia – Traseu cultural-turistic de punere în valoare a patrimoniului industrial, Reşiţa

Adam Andreea Elena  & Mariea Ioana Valentina – LOCUIREA ÎNTRE PUBLIC ŞI PRIVAT

Nagy Levente  – Teatru Experimental

Premiile au fost oferite de Arhitext (publicaţii ale Fundaţiei Arhitext design) şi Nemetschek România (Licenţe educaţionale Nemetscheck Allplan)

 

Locuinţe colective, Cluj-Napoca* (Arhitext nr. 4/2013)

Zona studiată, cu caracter pericentral, este în continuă dezvoltare având un potenţial imens de exploatare şi multe repere sensibile de interes arhitectural. O imagine tipică observată în proximitatea sitului a fost nivelul de socializare de la accesul în locuinţe, fie ele colective sau individuale. Deşi o imagine cu tentă rurală, aceste spaţii erau pline de viaţă şi îmbogăţeau viaţa socială din zonă. Astfel am încercat să transpunem aceste spaţii în proiect, la mai multe scări: scara întregului ansamblu, scara curţii interioare semipublice şi la scara fiecărui apartament.

La scara ansamblului, spaţiul tipic se găseşte în partea sudică unde am realizat o trecere fluidă pe sub blocul construit, reprezentând un acces către o piaţa publică şi către un spaţiu expoziţional, acesta fiind un circuit închis, dezvoltat pe două rampe unite ce leagă vizual spaţiul public din piaţa, de spaţiul semiprivat din curte, păstrând în felul acesta unitatea curţii interioare. La scara curţii interioare, nivelul semiprivat al ansamblului, ideea este transpusă în direcţionarea acceselor către spaţiul central, cu funcţiuni şi utilizări multiple. La nivelul locuinţelor, fiecare tip de apartament este tratat diferit, respectând caracterul fiecărui tip si ideea generală. Astfel la apartamentele pentru infranomazi, spaţiul de locuit este minimal, dar absolut suficient pentru această categorie de locatari; ei beneficiază de spaţii comune mai generoase, prezente în coridorul de acces unde studenţii socializează, spaţiu accentuat de balcoane şi de zonele comune (bucătărie, loc de luat masa, terase). Apartamentele pentru nomazi virtuali erau organizate pe două nivele având implementat spaţiul tipic de socializare la intrarea în apartament prin acel «pridvor» care ţinea de proprietatea fiecărui locatar; al doilea spaţiu de socializare pentru acest tip fiind celălalt «acces», terasa comună pentru două apartamente identice. Pentru hipernomazi, sunt propuse două penthouse-uri, iar dat fiind caracterul efemer al locuirii, şi mediul de socializare de care sunt caracterizaţi, spaţiul tipic este chiar spaţiul locuit, extins pe terasa înierbată între ele.

Abordarea organică a ansamblului a fost dată de caracterul unitar al sitului, care dicta cumva această formă unitară. Deşi masivitatea ansamblului era un lucru de ferit în această situaţie, am reuşit să integrăm obiectul prin spargerea frontului şi fluidizarea formei.

*Autori: Santa Călin, Stoian Răzvan, studenţi ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Univerităţii Tehnice, Cluj-Napoca. Proiectul a fost notat cu nota 8 în anul 2011.

Pasaj cultural la Oradea – teatru experimental* (Arhitext nr. 4/2013)

Pasajul cultural propus pentru centrul istoric al oraşului Oradea este un ansamblu complex, o îmbinare a mai multor funcţiuni publice, având însă ca element ordonator şi coordonator funcţiunea de teatru experimental, un nou punct focal în centrul oraşului.

Fiind nucleul funcţional al pasajului cultural propus, elementul polarizator şi determinant al activităţilor generale desfăşurate în acest complex, sala de spectacole apare vizitatorului suspendată deasupra unui larg spaţiu expoziţional, marcându-şi astfel foarte clar prezenţa în interiorul pasajului ca un volum distinct, mai important decât celelalte, subliniindu-se intenţia marcării teatrului ca funcţiunea principală a ansamblului propus. La nivel compoziţional, predominanţa acestui corp este vizibilă şi de la exterior, acesta fiind cel mai înalt element al intervenţiei de faţă, «plutind» între celelalte volume, ieşind deasupra planşeului de sticlă ce acoperă spaţiul pasajului.

Arhitectura trebuie să se adapteze unei epoci a vitezei, unde omul modern nu are timp de pierdut. Se introduce în conceperea teatrelor un nou factor: durata de exploatare şi timpul de utilizare a spaţiului de spectacol. Această «a patra dimensiune» se suprapune peste conceptul formal, tehnologic şi economic, complementând decizia arhitecturală cu necesitatea evitării «timpilor morţi». Se prefigurează astfel nevoia pentru diferite variante de exploatare a spaţiului teatral (stabilă sau permanentă, temporară, ocazională, convenţională şi neconvenţională, formală şi informală). Concomitent, se propun in continuarea programului teatral o serie de funcţiuni adiacente, proiectul venind ca o reinterpretare a motivului pasajului comercial Vulturul Negru (aflat în imediata vecinătate), gândit ca un spaţiu de trecere între 2 străzi, ca un parcurs ce oferă de-a lungul său diferite atracţii culturale şi de loisir: librării, centru de conferinţe, spaţiu pentru muzică live, buticuri şi magazine de lux, cafenele, terase exterioare, restaurant, curţi interioare acoperite sau nu, spaţii pentru reprezentaţii neconvenţionale, pentru proiecţii în aer liber, galerie de artă şi diverse spaţii expoziţionale. Se creează astfel posibilităţi diferite de utilizare a spaţiilor vara şi iarna, ziua şi noaptea, atât de pasionaţii de teatru cât şi de simplii trecători, de artişti şi de publicul larg deopotrivă.

* Autor: Cheregi Smaranda Mădălina, studentă a Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Univerităţii Tehnice, Cluj-Napoca. Proiect de diplomă notat cu nota 8,95 în anul 2012.

Ansamblu hotel-teatru, Buzeşti-Berzei* (Arhitext nr. 4/2013)

Soluţia propusă a avut la bază ideea fluidităţii, a formelor organice, în totală opoziţie cu situaţia existentă a zonei. Lejeritatea spaţiului se împleteşte cu tratarea modernă a expresiei volumetrice, iar amenajarea unui spaţiu comun public, vine să contracareze absenţa lui actuală.

S-a dorit un spaţiu aerisit, degajat, fluid, care să pună accent şi amnajarea spaţiului neconstruit, fără o extremă a dezvoltării imobiliare pe care o întâlnim azi: aceea de a ocupa cât mai mult din suprafaţa terenului. Ansamblul teatru-hotel devine un ansamblu prin integrarea lor într-un spaţiu amenajat pentru public.

Denivelări de teren, galerii comerciale şi chiar o promenadă unde se pot găsi informaţii şi imagini ale zonei de dinainte de demolare, expoziţii, toate legate de memoria vechiului Buzeşti. Amenajarea poate fi folosită ca spaţiu expoziţional, organizare de evenimente în aer liber, concerte, asa încât nucleul social şi activităţiile lui conexe să se desfăşoare aici: terase cursive, ce conduc spre o bună perspectivă asupra zonei, terase ale cazării, spaţii pentru petrecerea timpului liber.

Teatrul, ce se ridică din amenajare are, datorită gradenelor, posibilitatea de manifestare a diverselor activităţi în aer liber. El se defineşte prin ideea de mobilitate de unde şi soluţia propusă. O zonă care atrage şi nu respinge. O zonă revitalizată, energică, dinamică, care să vibreze prin pulsul social.

Hotelul are un regim de înălţime de 21 m fiind amplasat pe un teren asupra căruia s-au făcut demolări în masă, cu o suprafaţă de 6000 mp, din care 3000 mp au fost alocaţi strict funcţiunilor la care acesta răspunde, restul intrând în amenajarea publică alături de galeria comercială şi spaţiul de expoziţie pentru vechea imagine a zonei.

Acesta conţine cazarea: 267 locuri / 150 camere împărţite în camere de 2 locuri, camere de 1 loc, camere pentru persoane cu mobilitate scăzută şi apartamente de 2 camere cu 3 locuri. Acestea se împart la rândul lor în 2 categorii, oferind diversitate şi posibilitatea de a acoperi o gamă cât mai largă de nevoi. Pe lângă cazare, hotelul dispune de restaurant, piscină şi spatii de agrement – masaj, spa, etc., terase cu o perspectivă unică asupra zonei şi legatură directă cu spaţiile comerciale amplasate la demisolul acestuia, beneficiind de asemenea de spaţiul amenajat exterior şi situarea în vecinătatea teatrului.

*Autor: Pagu Ioana, studentă a Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Spiru

Haret; Bucureşti. Proiect notat cu nota 9 în anul 2012.

Centru de Artă Contemporană, Baia Mare* (Arhitext Nr.3/2013)

Se propune ca proiectul să aibă ca punct focus vocaţia oraşului, influenţat de trecutul si istoria acestuia. Valențele culturale  ale orașului favorizează ideea implementări unui spaţiu dedicat interpretării şi vizitării ansamblului, cât şi al promovării manifestărilor culturale în general. Amplasat în imediata vecinătate a parcului municipal Baia Mare, a Muzeului Satului și a Muzeului Etnografic, proiectul propune atât revitalizarea zonei prin punere în valoare și agrementare, cât şi implementarea unor noi funcţiuni culturale. Acestea pot realiza integrarea zonei într-un circuit care cuprinde zona culturală, istorică si zona verde a parcului oraşului. Un obiectiv cultural cu rol de pol de atracţie a comunităţii, aducând un aport benefic calităţii vieţii.

Un astfel de obiect este dedicat întregului oraş dar şi potenţialilor turişti, având rol de atractor în dezvoltarea local-teritorială.. Acest tip de spaţiu public este dedicat contactului cu arta şi ridicării nivelului cultural al consumatorului de artă, al capacităţilor sale de percepţie.

Spaţiul cultural asigură comunicarea publicului cu creatorii artei, ei putând participa activ la procesul de creaţie, prin realizarea unor rezidenţe pentru artişti cu ateliere de creaţie, pe lângă spaţiul de expunere propriu-zis, muzeul. Scopul acestui proiect este de a reuni sub acelaşi acoperiş toate tipurile de manifestări vizual artistice şi de a le expune într-un cadru propice interacţiunii sociale, promovând sustenabilitatea prin investirea în oameni. Descoperirea şi promovarea talentelor în raport cu identitatea lor în context, conducând eventual către un export de cultură.

Proiectul reprezintă o legătură puternică pentru continuitatea istoriei oraşului - un punct de reper nou, îndrăzneţ şi poetic, care renaşte spiritul «Şcolii Băimărene de Pictură». Doresc ca acest oraş să redevină un magnet pentru artiştii plastici.

* Autor: Mureşan Suzana Maria, studentă a Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Spiru Haret din Bucureşti.  Proiect notat cu nota 9,66 în anul 2013

Centru de Arhitectură, Cluj-Napoca* (Arhitext Nr. 3/2013)

Tema proiectului  a vizat relația urbană a arhitecturii și inserția s-a într-o situație bine definită urban, ținând cont de faptul că <… o intervenție arhitecturală poate crea un loc, dar acest loc nu e de fapt ceva exclusiv «local», punctual, ci e prins întotdeauna într-un context urban existent mai larg. În contexte urbane bine definite, corect este ca datele de program ale temei de arhitectură să fie cele care se adaptează posibilităților locului și nu invers.> (Dana Vais). Astfel, amplasamentul ales este situat relativ central în Cluj-Napoca, delimitat de str. Potaissa și str. Fortăreței. Fiind o zonă cu circulație preponderent pietonală, organizarea clădirii centrului de arhitectură s-a axat pe ideea de plaza, de a oferi un spatiu parter cât mai liber destinat pietonilor, un largo care să-i atragă pe curioși în lumea arhitecturii. Elementul care conferă particularitate amplasamentului este zidul cetății - fragment din a doua incintă a orașului medieval, cca 1406.  

Pornind de la țesutul fragmentat al clădirilor din jur (parcelarea medievală) și de la tema proiectului care dorește ca centrul să fie un «statement de arhitectură» am considerat potrivită îmbinarea cortenului perforat cu elemente de vegetație, la nivelul fațadelor fragmentate și a curții interioare deschisă publicului. De altfel, în aceasta constă și conceptul proiectului - realizarea unei curți interioare deschise, de tip buzunar, prelungită prin piațeta aflată în directă legătură cu promenada. Acest lucru a fost evidențiat și prin pavajul folosit la piațetă și la curte, de același tip cu cea de pe străzile Potaissa și Fortăreței. Un alt element de atracție a fost utilizarea unei prisme de sticlă la nivelul parterului care leagă subsolul de etaj făcând vizibilă macheta orașului de la cele două niveluri superioare. Organizarea funcțională a fost împărțită în două aripi ale cladirii, și anume aripa vestică adăpostește circulația verticală și info-point-ul, iar aripa estică, desfășurată pe direcția nord-sud celelalte funcțiuni caracteristice centrului de arhitectură (sală multifuncțională, foaier, sală pentru expoziții, cafenea, terase, bibliotecă, laborator pentru copii). Continuitatea spațiului pietonal cu cel al curții a fost gândit și în ideea prelungirii expozițiilor atât în curte și piațetă cât și în zona pietonală a străzii Potaissa.

*Autori: Greceniuc Alexandru Ivan și Maier Ioan Ovidiu, studenţi ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.  Proiect notat cu nota 8,5 în anul 2012.