CENTRU DE CULTURĂ ŞI ARTĂ LA BALCIC - CASA STORCK**(Nr 8-9/2010 Arhitext)

ALEXANDRU DAVID*

Prin proiectul de diplomă propun un Centru de Cultură şi Artă la Balcic realizat prin extinderea fostei reşedinţe a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck şi a sculptorului Frederick Storck.
Amplasamentul se află în imediata vecinătate a Palatului Regal de la Balcic în care Regina Maria a României şi-a petrecut ultima perioadă a vieţii.
Împreună cu casa Smărăndescu cu care se învecinează, casa Storck alcătuieşte un complex în curs de restaurare şi refuncţionalizare.
Propunerea de a se crea aici un centru cultural în care artiştii plastici îşi vor putea desfăşura activitatea se înscrie pe linia tradiţiei artistice din perioada interbelică care a făcut faima acestor locuri.
Centrul de cultură şi artă care va îngloba casa Storck va cuprinde spaţii amenajate pentru a găzdui activităţi culturale şi artistice (expoziţii, galerii de artă, ateliere de creaţie artistică, conferinţe, concerte) organizate în jurul unei agore cu deschidere spre mare.
Realizarea extinderii a fost soluţionată în proiect pe principiul conservării imaginii casei Storck şi înscrierii în specificul local al Balcicului.
Privită de pe faleză, extinderea propusă nu agresează.
Imaginea casei şi a teraselor descendente către mare va fi neschimbată.
Spaţiile din dotarea centrului sunt organizate sub parterul casei, fiind astfel posibilă refacerea configuraţiei iniţiale a amplasamentului.
Terasa nou creată va fi amenajată cu plantaţii şi alei cu lespezi de piatră, după modelul grădinilor Palatului Regal şi va constitui calea de acces dinspre drum către intrarea în casa Storck.
Prin natura reliefului, spaţiile exterioare sunt rezolvate în terase acoperite şi descoperite, legate prin scări.
În completarea centrului cultural au fost prevăzute spaţii pentru cazare, recepţie şi alimentaţie publică.

Organizarea funcţională:
CASA STORCK (amenajare):
- Parter: Salon de primire şi birouri administraţie: 120.00 mp
- Etaj-Loggie: Ceainărie: 83.00 mp

CENTRU DE CULTURĂ ŞI ARTĂ (spaţii propuse):
PARTER:
- Spaţii de cazare: 130.00 mp
- Hol-recepţie cazare: 70.00 mp

NIVEL I (cota -4.00):
- Amfiteatru 80 locuri: 100.00 mp
- Foyer amfiteatru: 160.00 mp
- Ateliere de creaţie: 120.00 mp
- Sală club: 190.00 mp
- Braserie: 55.00 mp
- Agora: 480.00 mp
NIVEL II (cota -7.50):
- Pinacotecă: 380.00 mp










* Student absolvent anul VI Facultatea de Arhitectură din cadrul Univerităţii Spiru Haret
**Proicet de diplomă notat cu 9,66 în 2010

Concursul Îndrăzneşte se încheie pentru anul 2010!

Vă mulţumim pentru participarea într-un număr atât de mare la Concursul Îndrăzneşte. Deoarece am primit un număr neaşteptat de mare de proiecte, spaţiul alocat Concursului Îndrăzneşte pentru anul 2010, în revista Arhitext, a fost epuizat!
Proiectele pe care le vom primi de acum înainte vor participa la Concursul Îndrăzneşte 2011.


Echipa Arhitext.

LOCUIRE UTOPICĂ. Spaţiu public vs spaţiu privat**(Nr 7/2010 Arhitext)

Osiac Maria Corina*

În cadrul acestui proiect s-a cerut imaginarea unui ansamblu de locuinţe din care să poată lipsi autoturismele. Casele trebuie să integreze activităţile curente ale unei familii, nu doar simpla adăpostire. Am plecat astfel de la ideea redefinirii conceptului de locuire din punctul de vedere al relaţilor din cadrul familiei şi al comunitătii. Ideea de pornire a fost aceea de a împărţi totul pe verticală pe mai multe layer-e, profitând în primul rând de lipsa maşinilor. Am ales ca tot spaţiul de la nivelul solului să rămână neatins, să poată fi un continuu loc de joaca, de “loisir”, un spaţiu fără limite şi repere. Tot ceea ce însemnă locuire a fost ridicat deasupra , în timp ce spaţiul dedicat comunităţii, ateliere, locuri de întâlnire, maidane au fost plasate sub layer-ul principal.
Sistemul de locuire oferă un bun suport familiei şi coexistenţei mai multor generaţii, fiind flexibil, adaptabil nevoilor fiecăruia. Totul este conceput modular, casa este introvertită cu spaţii minimale, pentru a servi numai strictului necesar locuirii şi pentru a încuraja evadarea dincolo de limitele casei.







Casa nu este conceputa doar din zona de zi şi de noapte. Fiecare işi desfaşoară aici activităţile zilnice, având propriul atelier, pentru că activităţile lucrative “externalizate” în lumea modernă, au tendinţa să revină tot mai mult în cadrul casei.
Provocarea de a imagina un ansamblu de locuire “fără maşini” a reusit sa ne faca să întelegem principiile de coagulare ale unei comunităti, principii care în lumea “modernă” nu mai fac obiectul studiului. Azi, casa a devenit doar o camera de hotel iar omul doar un robot care parcurge zilnic drumul dintre casă şi locul de muncă.

*studentă anul IV la Universitatea deArhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti
**proiect notat cu 9,30 în 2009

Reminder Concurs Îndrăzneşte!

Arhitext te îndeamnă să iţi faci încă de pe acum cunoscute proiectele!
Trimite cele mai bune proiecte de şcoală* realizate individual sau in echipa (notate deja de profesor cu note între 8 şi 10) pentru a le publica în paginile revistei Arhitext.

În fiecare număr, Arhitext va publica două proiecte studenteşti. Unul poate fi şi al tău!
Îndrăzneşte!
Arhitext te face cunoscut!
La finalul anului se vor alege cele mai bune 5 proiecte prezentate în paginile revistei de-a lungul anului 2010 şi vor fi premiate (Cărţi Arhitext, Abonament la revista pe 2011).


Pe parcursul întregului an vă vom prezenta proiectele care au fost alese pentru a fi prezentate în paginile revistei.

Mult succes!

LOCUINTE COLECTIVE**(Nr 6/2010 Arhitext)

Osiac Maria Corina*




„Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte unifamiliale inconjurata de copaci si pajisti, pe cåt se poate pe malul unui lac.... Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici cu cåte o casa amplasata individual, despartite intre ele doar de o intimitate creata fortat de o retragere dubla de 3m, asezate in afara orasului, intr-o zona care este prea densa pentru ca sa fie rurala si prea putin densa ca sa fie urbana”. Asa incepe tema anului III de locuire colectiva.
Pe un lot de forma rectangulara situat in Drumul Taberei am avut de imaginat nu doar simple locuinte ci un ansamblu complex care sa integreze si multe alte functiuni necesare locuirii, nu doar simpla adapostire. Ideea de plecare a proiectului a fost aceea de a creea un ansamblu care sa fie subordonat comunitatii, si astfel am incercat sa aducem acest spatiu al comunitatii chiar in mijlocul locuirii. El a luat nastere din interior si a crescut treptat, devenind inima, motorul care o tine in viata. Apartamentele, insasi, sunt ca un munte ce se inalta catre centru intersectiei, un munte opac, introvertit dar care isi are toata viata dirijata catre interior.




Pentru ca flexibilitate locuirii a devenit si ea un aspect primordial al zilelor noastre, apartamentele au fost gåndite pornind de la un modul de baza, care, repetat poate sa rapunda nevoilor diferite ale fiecarui individ. Fiecare locuinta, oricåt de mica trebuie sa aiba o terasa, pentru ca ea reprezinta legatura cu spatiul exterior, spatiul interstitial, prispa din vechea locuinta traditionala. Pe fiecare palier de locuinte am introdus si diferite alte dotari care sa competeze necesitatile comunitatii si sa ajute la coagularea acesteia.


Complexitatea proiectului ne-a facut sa intelegem ca locuirea colectiva trebuie sa ofere mai mult decåt ceea ce ofera azi, si ca poate fi un motor de dezvoltare al unei comunitati daca este gåndita asfel din toate aspectele.




* Studenta anul IV la Institutul de Arhitectura si Urbanism «Ion Mincu», Bucuresti
**proiect notat in anul 2009 cu nota 8

Muzeu de artă contemporană **(Nr 5/2010 Arhitext)

Laurian Ghiniţoiu*
*student anul VI la Facultatea «G.M. Cantacuzino» din Iaşi
**proiect notat cu 9 în anul de studiu 2008 -2009

In orasul Iasi se simte lipsa unui muzeu contemporan, iar cea mai pregnanta cerere este cea a unui muzeu de arta. Orasul are o traditie in cultura si arta de toate tipurile, fiind si un important centru universitar din tara. In ultimii ani se observa o crestere in activitatile artistice si un interes sporit pentru acest gen de evenimente.
Prin tema proiectului se cere rezolvarea functiunilor de muzeu de arta ce include expunere permanenta, temporara, cafenea, spatii pentru muzeografi, sali de studiu, administratie si un centru de informare a istoriei artei cu sali de lectura, aula, sectie de diateca.
Situl temei de proiectare se afla pe culmea ce delimiteaza zona centrala a orasului spre vest. Astfel avem ca vecini importante vestigii istorice precum Mitropolia Moldovei, Seminarul Teologic, Biserica Sf. Gheorghe, Baia Turceasca. Acestei liste de monumente istorice se alatura si casa existenta pe sit, o casa burgheza din secolul al XIX-lea. Accesul in aceasta zona se face pe cai de circulatie secundare sau pietonal printr-o serie de trepte, obtinandu-se o atmosfera de liniste si calm.
In proiectul prezentat, muzeul de arta este abordat ca fiind un prilej de a deschide noi orizonturi vizitatorilor sai, motiv pentru care am introdus acest concept – orizontul – in abordarea compozitionala. Situl a favorizat aceasta idee prin pozitionarea intr-un punct marginal al platoului. Un element introdus este apa ce are mai multe valente: accentueaza monumentul de arhitectura, starneste curiozitate, in acelasi timp este elementul care separa lumea de zi cu zi de o lume noua. Raspunsul la aceasta curiozitate este puntea ce duce spre noi orizonturi. Inaintand, pietonului i se deschid noi perspective, cea fizica (o parte a orasului si colinele de vizavi) si una culturala, reprezentata de muzeul in sine. Un alt element important in compozitie consta in expozitia temporara ce pluteste peste intrarea principala. Aceasta are rol de semnal, fiind un volum simplu orientat astfel incat sa poata inrama monumentele de arhitectura din imprejurimi. Muzeul, centrul de informare istorica, casa monument transformata in cafenea, graviteaza in jurul unei curti interioare reprezentand finalitatea expozitiei permanente, un loc de meditatie si relaxare.


Zona studiata


Fatada principala




Perspectiva 1



Perspectiva 2


Perspectiva 3


Perspectiva 4



Perspectiva 5


Plan 1


Plan 2



Plan 3


Plan 4


Sectiune

Casă pe Einstein** (Nr 4/2010 Arhitext)

Cristina Matei, Iulia Ghibu*

*studente anul 2 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectura si Urbanism
** proiect notat cu 9
Loc: Cluj-Napoca, str. Einstein, nr. 21



În fiecare an facem în atelierul nostru o alternanţă de experienţe: individual şi în echipă, abstract – ideal şi real – concret, în peisaj şi în urban, restrâns criterializat şi holistic, privat şi public, în şcoala şi în oraş, încercând să creem un univers cu o complexitate aidoma celei ale arhitecturii însăşi. În 2009 am făcut pentru al doilea exerciţiu un joc al intervenţiei simultane concentrate într-o zonă de extindere a centrului clujean, oferind studenţilor posibilitatea de a se exprima prin proiectele lor pe oricare dintre loturile pe care le-am declarat construibile după o analiză aprofundată a unei străzi întregi. Modul de ocupare a terenurilor a fost cerut prin deducţia construibilităţii optime, pe baza de “bună învecinare” şi nu doar pe abilitatea de a geometriza după reglementările urbanistice, la dispoziţie, aşa cum se negociază în practică. Multitudinea de variante, opţiuni, a dat posibilitatea cuplurilor de studenţi să se exprime în condiţii mai dificile şi contradictorii sau de evidenţă a direcţiilor posibile. Rezultatul final: un fragment de peisaj urban contextualizat extrem de relevant pentru problema care preocupă, sub formă de coşmar arhitectura românească din zilele noastre: învecinarea. Mai greu de povestit sunt însă experienţele comunicării cu ocazia expoziţiei de proiecte din spaţiul vitrină din cadrul festivalului +/- Cluj. Ceea ce ne bucură este mărturisirea studenţilor din anii mari, de obicei în preajma diplomei care spun că exerciţiile atelierului de anul doi se confirmă ca relevante, memorabile, pe parcursul complet al studiilor lor;
Şerban Ţigănaş
şi nu numai. Primul proiect “real”, primul proiect în echipă rămâne, inevitabil, memorabil. Primul proiect în care începem să ne credem arhitecţi. Locul există, condiţionarea e clară, şi nu ne rămâne decât să transpunem idei şi gânduri constrângerilor şi plusurilor pe care le oferă spaţiul urban.
Astfel ţinând cont de contextul urban, aliniamentul străzii şi forma locului cu unghiuri dificile, ideea circulaţiei verticale ca nucleu al clădirii şi cea a delimitării locuinţelor în spaţii echilibrate sunt conturate în cadrul unei propuneri complexe. Soluţionarea prin formula de tip “plombă” realizeză un joc al golurilor la nivelul faţadei principale. Plecând de la secvenţa dintre lumină şi umbră, transpunerea ei la nivelul volumului prin întreruperi sucessive, se determină un ritm dinamic şi neregulat, accentuat şi, totodată echilibrat, de prezenţa golurilor de la parter şi a logiei de la ultimul nivel retras.
În încercarea de a răspunde exerciţiului de învecinare propous, constatăm că, de fapt cerinţele proiectului se materializează în cerinţele reale ale proiectării. Mai mult, provocarea a fost antrenată de expoziţia ce ne astepta la finele proiectului.





Text: Cristina Matei&Şerban Ţigănaş




Funcţiuni



Plan iniţial-final


Plan de situatie strada


Plan etaj 3 - fara cote

Plan subsol - fara cote


Planşă expoziţie


Schiţă planuri 1


Schiţă planuri 2



Schiţe plan


Etaj 1-2


Etaj 3


Parter


Subsol



Volum final