Termenul de înscriere la Şcoala de vară Arhitext 5 locuri de ruinat prejudecăţi se prelungeşte până pe 4 iunie

Termenul de înscriere la cea de-a doua ediţie a Şcolii de Vară Arhitext, ce va avea loc între 21-29 iulie la Dealu Frumos se prelungeşte pâna pe 4 iunie.

Aşadar studenţii la arhitectură şi arte din ţară mai au încă timp să îşi înscrie în concurs cele mai interesante idei de construit şi ruinat prejudecăţi, pe care mai apoi le vor pune în practică în cadrul şcolii de vară condusă de arhitect Adrian Aramă.

Noul termen limita de înscriere în concurs este 4 iunie!

Studentii la arhitectură şi arte din ţară pot participa la concurs individual sau în echipe de trei (2 studenţi arhitecţi şi 1 student la arte) şi trebuie să propună o idee care, pornind de la un cub alb (gol pe interior), să integreze şi să dezintegreze ideea temei, luând forma unui loc de ruinat prejudecăţi.

Materialele solocitate pentru înscrierea în concurs pot fi găsite pe http://www.arhitext.com/evenimente/scoala-de-vara/.

Planşa de concurs trebuie transmisă până pe 4 iunie pe adresa: arhitext_redactie@b.astral.ro

Ecohotel – Atrium* (NR 2/2012)

Tema proiectului de anul IV urmăreşte dezvoltarea unei viziuni ecologice sub forma unui hotel de tranzit de trei stele,  pentru opriri de scurtă durată.  Acest program se adresează persoanelor care circulă cu autoturismul propriu şi grupurilor organizate de turişti care circulă cu autocarul.

Situl se află pe traseul Timişoara – Lugoj,  determinând caracterul de tranzit al hotelului. Pentru proiect a fost alocat un teren ce trebuia supus unei parcelări, iar urbanismul parcelei rezulta în urma unui studiu.

Din punct de vedere conceptual, proiectul este inspirat din natură, dintr-o frunză ce întăreşte caracterul ecologic. Denumirea programului derivă de la existenţa unui spaţiu amplu central, un atrium care înglobează diverse funcţiuni cum ar fi restaurantul, barul, sala de jocuri, spaţiu de primire şi socializare. Acest spaţiu oferă un spectacol vizual la orice nivel datorită poziţionării circulaţiilor spre interior, păstrând intimitate celor cazaţi. Atriumul îşi continuă linia formală cu o copertină ce marchează accesul atât in hotel cât şi în parcare, lucru realizat in detrimentul perspectivei  de la intrarea pe parcelă.

Hotelul adăposteşte un număr de şaizeci de camere (single,double sau matrimonial), iar ultimul nivel este dedicat familiilor, fiecare apartament beneficiind de terasă şi panoramă.

Aspectul sustenabil reprezintă un punct forte în acest proiect datorită posibilităţilor de ventilare şi iluminare naturală. De asemenea, un aport energetic semnificativ îl aduc panourile fotovoltaice. Faţadele sunt duble oferind posibilităţi de ventilare suplimentare, iar învelişul are scop de protejare a intimităţii în relaţie cu vecinătăţile.

    *Autor: Duminică Alexandra, studentă a Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice, Timişoara. Proiect notat cu nota 9 în anul 2011.

Centru de recreere: SPA+HOTEL * (NR 2/2012)

Obiectul proiectului constă în reabilitarea şi modernizarea Băilor Cojocna prin crearea unui centru de recreere. 

Ansamblul propune pe lângă inserarea vechiului centru de băi termale format din cele două lacuri sărate şi configurarea unui program public reprezentat de centrele SPA care au luat o amploare semnificativă începând cu secolul al XIX-lea. 

Centrul SPA face parte dintr-un circuit turistic, oferind servicii nu numai localnicilor ci şi turiştilor doritori în acest sens. Astfel, centrul funcţionează fie în paralel, fie ca subfuncţiune în cadrul unui complex, subordonând o serie de funcţiuni esenţiale: cazare, comerţ, alimentaţie publică, agrement, spaţii pentru evenimente socio-culturale. 

Conceptul volumetric este legat în primul rând de posibilităţile oferite de sit. Aşadar, proiectul se dezvoltă amplu pe orizontală, de-a lungul zonei joase a terenului, urmărind o integrare neagresivă, la scara localităţii, cu intervenţii minore asupra terenului şi folosind materiale naturale. Deoarece dispunem de împrejurimi vegetale semnificative, imaginea generală se conturează în jurul unor axe de compoziţie şi perspective clare, orientate puternic spre mediul natural. Totodată se conturează incinte ce oferă intimitate şi delimitează spaţiul SPA-ului de cel al ştrandului.

Funcţional, proiectul urmăreşte conturarea separată a două tipuri de activităţi specifice programului: zona de hotel şi zona de SPA. Astfel  zona spa-ului, mult mai fragmentată,  formată prin articularea a cinci corpuri găzduieşte funcţiuni legate în special de hidroterapie: zona de înot,  zona de baie turcească, zona de relaxare (masaj, saună şi aromaterapie), dar şi o zonă special amenjată pentru copii : kids-spa. În cadrul hotelului zonele de servicii şi dotări publice precum şi spaţiile destinate alimentaţiei publice sunt amplasate la nivelul parterului comunicând cu incinta ştrandului.  Între SPA şi hotel s-a urmărit o legătură fluentă printr-o pasarelă amplasată la nivelul etajului întâi.  

În concluzie ansamblul este compus din module orientate şi articulate, cu scopul de a dinamiza spaţiul fizic şi vizual şi de a crea atât incinte cu puncte de interes public cât şi cu un caracter uneori mai intim. 

    *Autori: Crenguţa Hoza, Gabriela Olenici, studente ale Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, din cadrul Universităţii Tehnice, Cluj-Napoca. Proiect notat cu nota 9 în anul 2011.

Clădire de birouri* (NR 2/2012)

Proiectul îşi propune realizarea unei clădiri de birouri pe un amplasament situat în zona centrală a Clujului (la intersecţia străzilor Avram Iancu şi Kovacs Dezso). Aflându-se în vecinătatea unei porţiuni din zidul cetăţii de-a lungul căruia se găsesc şi rămăşiţele unui bastion, ceea ce a însemnat la început o condiţionare, a devenit imediat un pilon important al proiectului. 

Astfel, am ales valorificarea acestui element prin crearea unei zone pietonale de-a lungul zidului, unde poţi poposi pe o bancă sau la o cafea. Curtea deserveşte totodată şi funcţiunile publice aflate la parter precum sala polivalentă şi cafeneaua. Cu ieşire înspre strada Avram Iancu, îşi are locul o librărie, la fel ca şi accesul principal către birouri. Nivelele superioare adăpostesc una sau două «bresle» în funcţie de spaţiul necesar fiecăreia.

Cu gândul tot la bastion, clădirea propriu-zisă s-a dorit a fi o interpretare modernă a acestuia, păstrând câteva elemente specifice precum  ferestre «ochişor» sau acoperişul de tip şarpantă. Şi aşa cum pentru asociaţiile meşteşugăreşti bastionul era un simbol fortificat, în aceeaşi manieră clădirea reprezintă un centru de rezistenţă al corporaţiilor. 

 

    *Autori: Antal Zoltan, Ruxandra Grigoraş, studenţi ai Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Tehnice, Cluj-Napoca. Proiect notat cu nota 8 în anul 2011.